Țesuturi animale
-sunt mult mai numeroase decât neuronii -au forme și mărimi variate -au diferite funcții, în sprijinul activității neuronilor *de susținere *de hrănire a neuronilor- ASTROCITE *de sinteză a mielinei- C. SCHWANN; OLIGODENDROCITE *de a fagocita neuronii distruși- MICROGLII
Celulele gliale
1. Epitelial 2. Conjunctiv 3. Muscular 4. Nervos
Clasificare țesuturi animale
-de acoperire -glandulare -senzoriale
Clasificare țesuturi epiteliale
-intră în structura unor organe de simț -conțin celule specializate în recepționarea unor stimuli și transmiterea semnalelor către sistemul nervos central -epiteliu gustativ, epiteliu auditiv -prezintă l polul apical cili și la polul bazal dendrite
Epitelii senzoriale
-sunt situate la suprafața corpurilor formând epiderma -căptușesc suprafața internă a viscerelor formând mucoase- tubul digestiv, căile respiratorii, inima, vasele -în ele nu pătrund vase de sânge -Clasificare #unistratificate-funcție de a fi traversate de unele subst. - au celule înalte care preiau subst. din intestin (polul apical) și le trec în mediul intern (polul bazal), realizând absorbția. -pavimentoase unistratificate- endoteliu vascular -cubice simple -cilindrice simple+cu microvili- intestin subțire #pluristratificate-funcție de protecție -epiderma, cavitatea bucală, faringe, esofag -pavimentoase stratificate-stratul superficial KERATINIZAT-epiderma -NEKERATINIZAT-mucoasa bucală -cilindrice stratificate #pseudostratificate-mucoasa traheala -un singur strat, dar nucleii la înălțimi dif impresie falsă
Epiteliile de acoperire
-intră în structura glandelor -celulele au capacitatea de a secreta numiți compuși -produc și elimină subst -au cantitate mare de aparat Golgi EXOCRINE-au canal excretor prin intermeediulcăruia produsul de secreție se varsă fie la suprafața pielii, fie într-o cavitate. -glandele salivare. glandele sebacee, ficatul ENDOCRINE-nu au canal excretor -produsul de secreție se numește hormon -se varsă direct în sânge -tiroida, hipofiza, suprarenalele MIXTE-au și structură endocrină si exocrină -pancreasul, gonadele
Epiteliile glandulare
-mușchiul din peretele inimii -fibrele musculare miocardice sunt scurte, ramificare, au un singur nucleu și au striații transversale -se contractă involuntar
Miocardul
-celule specializate în generarea și conducerea impulsului nervos -primesc, prelucrează, memorează și transmit informații 1. corp celular- neurilemă, nucleu, neuroplasmă, organite celulare comune și specifice 2. prelungirile celulare-fibre nervoase *dendrite, conduc impulsul nervos centriped, de la periferie către corpul neuronal *axon-prelungire unică și obligatorie - conduce influxul nervos centrifug, de la corpul celular către periferie -corpii neuronilor formează subst. cenușie a sistemului nervos -prelungirile intră în alcătuirea nervilor și formează subst. albă -neuronii comunică între ei sau cu alte celule efectoare (musculare ți glandulare) prin sinapse
Neuronii
-este bogat în fibre elastice 0celule maro -localizare- în pavilionul urechii și în epiglotă
Ț cartilaginos elastic
-are celule puține -bogat în fibre care îi dau o rezistență deosebită -localizare- discurile intervertebrale, meniscurile articulare
Ț cartilaginos fibros
-are un aspect translucid, albicios și elasticitate redusă -conține fibre puține și foarte fine -are cămăruțe ovoide cu 2-3 celule -localizare-suprafețele articulare ale oaselor, peretele laringelui și traheei, cartilajele-costale, embrionare, traheale, articulare, bronșice
Ț cartilaginos hialin
1. M N VISCERAL- se găsesc în pereții viscerelor, organelor interne 2. M N MULTIUNITAR- se găsește în iris -fibrele musculare netede sunt fusiforme -au un singur nucleu central -sunt lipsite de striații transversale -se contractă involuntar -rareori ating lungimea de 0.5 mm -pereții organelor interne
Ț muscular neted
-HAVERSIAN -au dispoziție concentrică, în jurul unor canalemicroscopice prevăzute cu vase și nervi -format din osteoane alcătuite din- canale microscopice centrale (havers), prevăzute cu vase și nervi și lamele osoase cu dispoziție concentrică, în jurul canalelor -localizare- în diafiza oaselor lungi, la suprafața epifizelor oaselor lungi, la suprafața oaselor scurte, formează lamela exterioară și internă a oaselor late
Ț osos compact
-TRABECULAR -se întretaie, lăsând între ele niște spații (areole), de unde vine aspectul de spongios -localizare- în interiorul epifizelor oaselor lungi, în interiorul oaselor scurte, formează lamele mijlocie a oaselor late
Ț osos spongios
-predomina fibrele de elastină, elastice -localizare- în tunica medie a arterelor și venelor mari, pereții vaselor de sânge, în plămâni (alveole)
Țesut elastic
-conține puține celule - datorită multor fibre de colagen, are o deosebită rezistență mecanică -localizare- în structura tendoanelor, a ponevrozelor, a fascilor musculare, dermă, articulații, învelișurile organelor interne
Țesut fibros
-majoritatea mușchilor striați sunt scheletici, mai puțin în musculatura org interne- limbă, faringe, laringe, prima parte a esofagului -celule gigantice- până la 10-12 cm lungime și 0.1 mm diametru -pot fi contractați voluntar -celulele sunt cilindrice polinucleate, nuclei periferici -au striații transversale
Țesut muscular striat
-celulele (adipocite) au acumulat central grăsime, împingând nucleul la periferie -nucleu excentric -rol protector, termoizolator -localizare- în hipoderm, în jurul unor organe
Țesutul adipos
-subst. fundamentală este oseina și este impregnată cu săruri de calciu și fosfor, care îi dau duritate -fibrele predominante sunt cele de colagen -osteoblaste- celule tinere capabile să secrete oseină -osteocite- celule mature care provin din osteoblaste - se găsesc în cavități denumite osteoplaste, sunt stelate -osteoclaste- celule mari cu un bogat bagaj enzimatic -au rol în remanierea osoasă (remodelarea) -celule capabile de fagocitoză -este format din lamele dispuse în 2 moduri
Țesutul conjunctiv dur (OSOS)
-formează cartilajele -nu au vase de sânge -substanța fundamentală se numește condrină și este impregnată cu săruri de calciu și de sodiu -celulele s. n. condrocite și se găsesc în condroplaste -se hrănesc prin difuziune, de la o membrană ce le acoperă, denumită pericondru
Țesutul conjunctiv semidur
-conține în proporții egale celule, fibre ți subst. fundamentală -însoțește alte celule, având rol trofic -conține nervi și multe vase
Țesutul lax
-celule alungite care se pot contracte, producând o forță de tracțiune la capete -conține organite specifice numite miofibrile, cu rol în contracție și relaxarea mușchilor -celulele se numesc fibre musculare
Țesutul muscular
-este constituit din 2 tipuri de celule 1. Celule gliale / Neurogli 2. Neuroni / celule nervoase
Țesutul nervos
-celulele au prelungiri -prelungirile se anastomozează, formând o rețea în ochiurile căreia se găsesc celulele de origine ale elementelor figurate ale sângelui -celule stelate, fibre fine -ex. măduva roșie- hematogenă -au loc multe diviziuni
Țesutul reticular
-conțin celule distanțate, fibre și subst. fundamentală -clasificarea se face în funcție de consistența subst. fundamentale 1. Ț conjunctive MOI 2. Ț conjunctiv SEMIDUR 3. Ț conjunctiv DUR 4. Ț FLUID (sângele0
Țesuturi conjunctive
-au structuri diferite -îndeplinesc o mare varietate de funcții *leagă între ele diferite părți ale organelor *hrănesc alte țesuturi *oferă protecție mecanică *depozitează grăsimi * au rol în imunitate *produc elementele figurate ale sângelui -Clasificare *Ț reticular *Ț lax *Ț adipos *Ț elastic *Ț fibros
Țesuturi conjunctive moi