Curs anato(1-6)

marginea anterioara a stomacului

-creste mai lent decat cea posterioara -este legata prin mezogastru ventral -devine * mica curbura*

marginea posterioara a stomacului

-creste mai mult -este legata prin mezogastru dorsal -devine * marea curbura* concomitent, in partea superioara a acestei mari curburi se diferentiaza un diverticul-viitor fornix gastric

intre foitele celor 2 mezouri duodenale se dezvolta

-din mezoduodenul ventral: mugurii hepatocistic si pancreatic ventral -din mezoduodenul dorsal: mugurele pancreatic dorsal

din mugurele hepatocistic cu origine endodermala, se dezvolta

-hepatocitele care se aseaza in cordoane -cai biliare intrahepatice, in jurul carora se organizeaza hepatocitele sub forma de cordoane

din mezogastrul dorsal deriva

-lig gastrolienal -lig gastrocolic -lig renolienal -lig pancreaticolienal

din mezogastrul ventral deriva

-lig hepatogastric( parte a omentului mic) -lig falciform al ficatului

Intre foitele mezogastr dorsal apar:

-mugurele pancr dorsal -primordiul splinei

Intre foitele mezogastrului ventral apar

-mugurii HC -mugurele pancreatic ventral

Dezv esofag S7-S10

Dupa S7 (pana in S10) apar vacuole care conflueaza treptat, astfel incat esofagul este retunelizat. La sfarsitul acestui proces, mucoasa esofagului devine epiteliu pluristratificat.

circulatia portala de tip adult( etapa 3 in dezvoltarea sist port)

Dupa nastere intra in functiune vena porta care este functionala din perioada fetala, dar cu rol secundar. Dupa ce nou-nascutul se alimenteaza, absorbtia de nutrienti creste si vena porta intra in functie total.

Metenteron

Limite: de la flexura colica primara pana la membrana cloacala care devine membrana anala Derivate: colon stang - colon descendent, sigmoid; ampula rectala

Mezenteron

Limite: superior - ½ ansa duodenala; inferior - flexura colica primara (viitoare flexura colica stanga) Derivate: ½ inf duoden, jejun, ileon, cec, apendice, colon ascendent si cea mai mare parte din transvers

Mezourile din jurul stomacului:

Mezogastrul dorsal • Mezogastrul ventral Stomacul si aceste mezouri initial sunt dispuse sagital.

Mugurele hepatocistic are mai multe parti:

Mugure hepatic - Mugure cistic - Parte comuna a celor doi muguri (viitor canal coledoc) Mugure pancreatic ventral Cei doi muguri se dezvolta intre foitele mezenterului ventral respectiv mezenter comun dorsal.

originile embriologice ale structurilor sist digestiv

Originile embriologice ale strucurilor sist digestiv: 1. Mucoasele si glandele mucoase: origine endo 2. Submucoasa, musculara si seroasa, seroasa parietala: splahnopleura 3. Plexurile vegetative intramurale Meissner si Auerbach + structurile endocrine intramurale (inclusiv sist APUD): origine ectomezenchimala, din crestele neurale

anomalii dezvoltare pancreas

Pancreas inelar: cand lobul stang al mugurelui pancreatic ventral nu se atrofiaza, se roteste spre stanga, inconjurand duodenul si unindu-se apoi cu lobul drept - risc de stenozare a duodenului. - Insule heterotopice de parenchim pancreatic - de obicei in peretele duodenului, jejun, ileon sau mezenter.

dezvoltarea ficatului si a cailor biliare incepe in

S4

Evolutia derivatelor intestinului primitiv are loc

concomitent cu un mic avans cranio-caudal.

fascia de coalescenta treitz apare prin lipirea

foitei peritoneale duodenale drepte cu mezoduodenul dorsal drept

cand apar glandele gastrice si secretia acidopeptica

glandele gastrice apar in luna 4 secretai acidopeptica incepe in luna 5, facand posibila digestia

vena ombilicala stg se fibrozeaza si devine

ligamentul rotund al ficatului

Separarea cavitatilor pericardice de cavitatea pleurala

-este o etapa a formarii cavitatilor seroase - initial cavitatea pericardica primitiva comunica larg cu cavitatile pleurale - in spatele tubului cardiac, somatopleura trimite prelungiri in plan frontal - plici pleuro-pericardice - pana la unirea lor, cavitatea pericardica comunica cu cavitatile pleurale printr-un hiatus - hiatus pleuro-pericardic - dupa unirea plicilor, hiatusul dispare si odata cu acesta si comunicarea dintre cele doua cavitati

plicile pleuro-peritoneale

-participa la formarea diafragmei Plicile pleuro-peritoneale • sunt prelungiri in plan transversal ale somatopleurei care cresc in suprafata, devin membrane pleuro-peritoneale, unindu-se intre ele pe linie mediana si cu septul transvers • participa la formarea partilor dorsolaterale (costale) ale diafragmei

mezoesofagul dorsal

-participa la formarea diafragmei Mezoesofag dorsal • mezenterul comun dorsal din dreptul esofagului primitiv se va numi mezoesofag dorsal. Acesta participa la formarea originii lombare a diafragmei. • va fi traversat de esofag, aorta dorsala, VCI - fosta vena cardinala inf dr (cornul stang al sinusului venos al cordului involueaza, lasand pe suprafata cordului doar sinusul venos coronar)

septul transvers

-participa la formarea diafragmei Sept transvers • are origine din mezodermul nesegmentat cefalic • ajunge din pozitie craniala in pozitie ventrala datorita urmatoarelor procese: - descensius cordis - curbarea cranio-caudala a discului embrionar - cresterea mai accentuata a fetei dorsale a corpului embrionar • ajuns in pozitie ventrala, toraco-abdominala, septul transvers participa la formarea partilor antero-laterale (sterno-costale) ale diafragmei • originea inalta cefalica explica inervatia diafragmei asigurata de n. frenici (C3-C5)

Malformatii ale esofagului:

1) Atrezia esofagului (lipsa lumenului) -In absenta repermeabilizarii (resorbtiei mucoasei) -Semn secundar vizibil ecografic : polihidramnios -Nou-nascutul nu poate inghiti (varsa imediat ce este alimentat). 2) Stenoza esofagiana -In urma repermeabilizarii incomplete -Nu poate inghiti solide 3) Fistule regionale respectiv fistule bronhoesofagiene/ traheoesofagiene

esofagul sufera un proces de alungire si coborare, determinat de 3 factori

1) dezvoltarea si coborarea cordului si a septului transv 2) aparitia regiunii cervicale( regiunea branhiala) 3) cresterea mai accenturata a peretelui dorsal al trunchiului

formarea sist venos port are loc in 3 etape

1. Circulatia venelor viteline/ circulatia venoasa portala primitiva 2. Circulatia ombilicala/ placentara 3. Circulatia portala de tip adult

Hipertensiunea portala doua consecinte:

1. Deschide anastomozele portocave 2. Formarea transudatului intraperitoneal in exces lichidul de ascita ( paracenteza - efect paliativ)

Pe calea normala de drenaj a VP spre VCI pot exista obstacole la 3 niveluri:

1. Prehepatic/ subhepatic a) Retropancreatic: tumori de pancreas, adenopatii retropancreatice. b) In pediculul hepatic: adenopatii/ adenomegalii sau/si tromboza de VP. c) In hilul hepatic: adenopatii hepatice. 2. Нерatic Afectiuni inflamatorii cronice (hepatita, ciroza). Proces inlocuitor de spatii intrahepatice: Tumori Chisturi Adenocarcinom primar 3. Suprahepatic Sd. Buddkyare vene hepatice inguste Tromboza de VCI Ciroza cardiogena - insuficienta cardiaca dreapta/ globala)

au loc 2 procese importante in dezvoltarea stomacului:

1. Proces de crestere inegala la nivelul celor doua margini, respectiv marginea posterioara - legata prin mezogastrul dorsal - creste mai mult, devenind mare curbura. Concomitent, in partea superioara a acestei curburi mari se diferentiaza un diverticul - viitor fornix gastric. Marginea anterioara creste mai lent, mai putin, devenind mica curbura legata prin mezogastrul ventral. 2. Intre foitele celor doua mezouri (dorsal si ventral) se dezvolta si cresc treptat muguri si primordii de organe. Intre foitele mezogastrului ventral apar mugurii hepatocistic si pancreatic ventral. Intre foitele mezogastrului dorsal apar mugurele pancreatic dorsal, dar si primordiul splinei. Evolutia si cresterea rapida a mugurelui hepatocistic determina un proces de rotatie a stomacului. Mugurele hepatocistic ,din grosimea mezourului ventral, legat de mica curbura a stomacului de la marginea anterioara, roteste stomacul spre dreapta ,astfel incat, acesta, dintr-o pozitie sagitala, ajunge intr-o pozitie aproape frontala, usor oblica.

Anastomozele portocave 1. Anastomoza periombilicala

- in grosimea peretelui antero-lateral al abdomenului de unde sangele venos are 3 posibilitati de drenaj: a) Prin vene din grosimea ligamentului rotund al ficatului spre VP. b) Spre VCS prin v. epigastrica superioara - toracica interna - v. brahiocefalica (dr, stg) - VCS. c) Spre VCI prin v. epigastrica inferioara v. iliaca externa v. iliaca comuna - VCI. Dilatarea acestor anstomoze devine vizibila la inspectie si datorita aspectului sunt cunoscute ca: caput medusae/ spitele unei roti.

Formarea cavitatii pericardico-pleuro-peritoneala

- mezoderm nesegmentat cefalic => sept transvers si mezoderm cardiogen - in urma curbarii cranio-caudale a discului embrionar, mezodermul nesegmentat cefalic, respectiv mezodermul cardiogen si septul transvers, ajunge din pozitie craniala in pozitie ventrala, anterior de proenteron - din mezodermul cardiogen rezulta tubii cardiaci primitivi, apoi tubul cardiac unic primitiv in jurul caruia apar vacuole care conflueaza si formeaza cavitatea pericardica primitiva

Formarea canalelor pleuro-peritoneale

- se formeaza in urma inchiderii complete a trunchiului embrionar - sunt simetrice - sunt asezate lateral de intestinul primitiv si mezourile acestuia

Anastomozele portocave Sunt

cai de derivatie a sangelui potentiale, dar deschise in mod fiziologic. Ele devin reale in caz de hipertensiune portala. Sunt de 2 feluri: • Viscerale (esofagiana, rectala) • Parietale: - Periombilicala Splenorenala Coloparietale

in urma celor 2 procese din dezvoltarea stomacului, in spatele stomacului ramane o prelungire a

cavitatii peritoneale, * bursa omentala/mica cavitate peritoneala* procesul de evolutie a stomacului este definitivat de evolutia ansei duodenale

Lateral de intestinul primitiv si mezourile lui se gasesc

cele doua jumatati simetrice ale cavitatii celomice intraembrionare: santurile pleuroperitoneale care devin canale peritoneale.

printre acinii glandulari pancreatici cu origine endodermala, apar, in urma migrarii unor materiale

cu origine in crestele neurale/origine ectomezenchimala, insule de celule endocrine Langerhans, secretia lor incepe in luna 5

Anastomozele coloparietale

datorita fasciilor de coalescenta Toldt 1 si 2, din spatele colonului ascendent, respectiv descendent. La acest nivel exista 2 posibilitati de drenaj. a) Colonul drept/ stang dreneaza spre VP prin VMS/VMI. b) Prin venele lombare dr si stg spre VCI.

cand apare hernia diafragmatica congenitala

de obicei apare pe stanga apare cand nu se unesc partile componente ale diafragmei(sept transvers - plicile pleuro-peritoneale - mezoesofag dorsal - o parte a somatopleurei adiacente)

Dezvoltarea esofagului S4

din endodermul IP incepe sa se diferentieze prima schita a mucoasei esofagului - epiteliu unistratificat.

Mugurele pancreatic ventral are doua parti

dreapta si stanga, cea stanga fiind mai mica.

ductul pancr principal wirsung se formeaza din

duct ventral anastomoza diagonala parte distala a ductului dorsal

ficatul are origine

endodermala, din peretele ansei duodenale, la limita dintre proenteron si mezenteron mugurii derivati din ansa duodenala sunt initial muguri epiteliali plini iar tunelizarea lor se face ulterior

mugurii derivati din ansa duodenala( hepatocistic, pancreatici) sunt initial muguri

epiteliali plini iar tunelizarea lor se face ulterior

prima schita a mucoasei esofagiene

epiteliu unistratificat incepe sa se dezvolte in S4

Formarea diafragmei

este un proces complex in urma caruia se separa cavitatile seroase ale toracelui de cele abdomeno-pelvine. La formarea participa: - sept transvers - plicile pleuro-peritoneale - mezoesofag dorsal - o parte a somatopleurei adiacente

fiecare mugure pancreatic prezinta un duct

excretor propriu: duct pancreatic ventral si duct pancreatic dorsal, cu deschideri separate in ansa duodenala

Dezvoltarea esofagului comunica superior cu

faringe primitiv si inferior cu stomacul

cand apar fibrele musculare ale stomacului

fibrele musc longitudinale apar in luna 3 fibrele musc circulare si oblice apar in luna 4

Tipul clasic de formare al venei porte

in 47% este prin unirea, posterior de pancreas, a venelor mezenterice superioare cu trunchiul splenomezenteric. In restul cazurilor, venele mezenterice se unesc formand un trunchi comun in care se varsa vena lienala.

secretia biliara incepe

in luna 4 bila ajunge in intestin si coloreaza meconiul

mugurii pancreatici se gasesc initial

in plan sagital odata cu rotatia stomacului si a duodenului, *antrenata de cresterea mugurelui hepatic*, cei 2 muguri se vor roti si ei, dar se vor si apropia datorita a 2 factori -rotatia ansei duodenala -cresterea inegala a circumferintei peretelui duodenal( partea stanga creste mai mult)

cand se inchide lumenul esofagului

intr-o etapa intermediara care are loc in S4-S7, prin procese de proliferare intensa a acestui epiteliu unistratificat initial

in urma proceselor de dezvoltare a duodenului, duodenul( cu exceptia duodenului mobil/superior/D1) si pancreasul( cu exceptia cozii), din organe

intraperitoneale devin organe * retroperitoneale secundare fixe* de asemenea, in acest mod, bursa omentala din spatele stomacului este inchisa partial, singura comunicare cu cavitatea peritoneala mare ramanand in dreptul D1-orificiul bursei omentale winslow

partile componente ale diafragmei au tendinta

la crestere si unire intre ele incepand in dreapta si apoi in stanga, daca acest lucru nu se petrece, de obicei, in stanga apare hernia diafragmatica congenitala.

canalul venos arantzius se oblitereaza si devine

ligamentul venos arantzius

Intestinul primitiv este legat de peretii trunchiului prin doua mezouri:

mezenter comun dorsal - continuu, pe toata lungimea intestinului primitiv mezenter ventral - mai scurt, intins inferior pana la jumatatea ansei duodenale

mugurele hepatocistic se dezv intre foitele

mezenterului ventral si in grosimea septului transvers evolutia celor 2 parti ale mugurelui este biunivoca

Tunica musculara esofagiana are origine

mezodermala (splahnopleura). In luna 2 apar fibre longitudinale In luna 3 apar fibre circulare Exceptie: partea superioara a esofagului - musculatura de la acest nivel avand originea la nivelul ultimelor arcuri branhiale. Musculatura striata inervata de n. laringeu recurent.

din mezoduodenul dorsal se dezv

mugurele pancreatic dorsal

intre foitele celor 2 mezouri gastrice( dorsal si ventral) se dezvolta si cresc treptat

muguri si primordii de organe Intre foitele mezogastrului ventral apar -mugurii HC -mugurele pancreatic ventral Intre foitele mezogastr dorsal apar: -mugurele pancr dorsal -primordiul splinei

din mezoduodenul ventral se dezvolta

mugurii HC si pancreatic ventral

intre cele 2 ducte pancreatice( dorsal si ventral) apare

o anastomoza diagonala care determina aparitia ductelor pancreatice de tip adult -duct pancr principal Wirsung, format din duct ventral+ anastomoza+ parte distala ductului dorsal -duct pancr accesor Santorini format din partea proximala a ductului dorsal

din mugurele pancreatic ventral deriva

parte inf cap pancreas proces uncinat

din mugurele pancreatic dorsal deriva

parte sup cap pancreas corp coada

ductul pancreatic accesor Santorini se formeaza din

partea proximala a ductului dorsal

caracteristici ale seroaselor

plasticitate: capacitatea datorata unui chemotaxis pozitiv sa se deplasa spre un focar inflamator pe care il izoleaza • capacitatea de aparare capacitatea leucocitelor din vasele proprii de a traversa peretele capilar si de a ajunge in cavitate prin diapeteza inervatia puternica asigura semnale de alarma prin modificari vegetative/ somatice furtuna vegetativa sau/si somatice - contractie musculara • capacitatea redusa de absorbtie respectiv pt gaze si lichide dializa peritoneala

cum ia nastere fascia de coalescenta treitz

prin unirea foitelor de peritoneu din spatele mugurilor pancreatici si ai ansei duodenale

Dezvoltarea esofagului derivat al

proenteronului

evolutia si cresterea rapida a mugurelui HC determina un proces de

rotatie a stomacului mugurele HC, din grosimea mezoului ventral, legat de mica curbura a stomacului de la marginea anterioara, roteste stomacul spre dreapta, astf incat aceste, dintr-o pozitie sagitala, ajunge intr-o pozitie aproape frontala, usor oblica

Pe fata ventrala a discului, in urma curbarii transversale si inchiderii apar succesiv:

sant intestinal, apoi tub intestinal - intestin primitiv.

initial esofagul este

scurt - sufera un proces de alungire si coborare determinat de 3 factori: 1. dezvoltarea si coborarea cordului si a septului transvers 2. aparitia regiunii cervicale (regiunea branhiala) 3. cresterea mai accentuata a peretelui dorsal al trunchiului

in urma rotatiei ansei duodenala si a cresterii inegale a circumferintei peretelui duodenal, cei 2 muguri pancreatici

se apropie si se unesc treptat, mugurele pancr ventral ajungand inferior de cel dorsal concomitent, lobul stang al mugurelui ventral se atrofiaza

orificiul bursei omentale winslow

singura comunicare a bursei omentale( in spatele stomacului) cu cavitatea peritoneala mare este situat in dreptul D1

Anastomozele portocave 2. Anastomoza splenorenala

sunt vene anastomotice intre hilul splinei si capsula rinichiului stang cu 2 cai de drenaj: a) Din jurul splinei prin v. lienala spre VP. b) Prin v. renala spre VCI.

anomalii dezvoltare cai biliare

Atreziile vezicii biliare, atrezie canal cistic, atrezie de colecist si canal cistic, atrezie de canal coledoc. Primele trei fara rasunet clinic. Atrezie de canal coledoc: icter vizibil, risc de encefalopatie hepatica. - Vezica biliara dubla - Vezica biliara septata sau cudata - Chist coledocian - dilatatie congenitala de canal coledoc, defect de structura a peretelui. Este o dilatatie fusiforma - poate acumula 1L de bila.

anomalii dezvoltare ficat

Ficat ectopic toracic asociat cu malformatii ale diafragmei - Ficat in situs inversus abdominal sau total - Persistenta fisurilor pe suprafata ficatului - ficat polilobat (omul si primatele au ficat bilobat) - Atrofii de lobi hepatici - Hipertrofie de lob stang (lobul poate ajunge in contact cu splina) - Lobuli hepatici supranumerari Lobul Riedl - la dreapta fundului vezicii biliare; dar si pe fata viscerala a ficatului.

formarea cavitatilor seroase ale trunchiului are loc in 6 etape

Formarea cavitatilor seroase are loc in 6 etape: 1. Formarea santurilor pleuro-peritoneale 2. Formarea canalelor pleuro-peritoneale 3. Formarea cavitatii pericardo-pleuro-peritoneala 4. Formarea diafragmei 5. Separarea cavitatii pericardice de cele pleurale 6. Formarea cavitatii vaginale a testiculului

caracteristicile circulatiei portale

I. Venele sistemului port hepatic nu prezinta valve II. Circulatia portala este conditionata hemodinamic de afluentii VP - cu cat un afluent este mai gros, mai scurt si se deschide in unghi mai ascutit, cu atat importanta lui este mai mare. Acest lucru determina circulatia laminara in interiorul VP. Afluentul cu importanta hemodinamica cea mai mare este VMS, aceasta determina circulatia sangelui din teritoriul ei pe partea dreapta a venei porte - ram lobara dreapta - lob drept hepatic. III. Sangele adus de VP din cea mai mare parte a tubului digestiv trebuie sa faca pasaj hepatic pentru: • Metabolizarea nutrientilor • Detoxifierea substantelor toxice Daca acest pasaj nu se petrece in totalitate, sangele, pe cai de derivatie, ajunge direct in circulatia sistemica - determina sd. De encefalopatie portala. Acest lucru se petrece in hipertensiune portala.

Dezvoltarea pancreasului Incepe in

Incepe in S4 prin inmugurire din endodermul ansei duodenale (origine endodermala) la limita dintre proenteron si mezenteron. La acest nivel, anterior si posterior apar doi muguri: Hepatocistic - Pancreatic dorsal

circulatia vitelina

Intr-o prima faza sangele adus de venele viteline din peretii sacului vitelin pana la deschiderea in coarnele sinusului venos, traverseaza mugurele hepatic si sept transvers. La nivelul mugurelui hepatic, sub influenta hepatocitelor, venele viteline sunt dezorganizate, transformandu-se intr-o anastomoza, labirint venos intrahepatic. Acesta se pune in legatura cu sinusoidele hepatice. Intre venele viteline mai apar inca doua anastomoze: - Una inferioara, preduodenala - Una mijlocie, retrointestinala Rezulta astfel trei anastomoze: inferioara preintestinala, mijlocie retrointestinala, superioara preintestinala si intrahepatica - labirintul venos intrahepatic. Anastomozele dintre cele 2 vene viteline evolueaza diferit: - In dreapta dispare legatura dintre anastomoza inferioara si cea mijlocie - In stanga ramane doar legatura dintre anastomoza inferioara si mijlocie - vena vitelina stanga dispare in mare parte Pana la aparitia labirintului venos intrahepatic, venele viteline dintre sacul vitelin si mugurele hepatic se numesc vene aferente sau advehente. Venele viteline dintre mugure hepatic si cornul sinusului venos se numesc vene eferente sau revehente. Evolutia venelor aferente/ advehente: dupa disparitia legaturilor dintre anastomoza inferioara si cea mijlocie, ceea ce ramane se numeste vena aferenta sau advehenta comuna - viitoare vena porta. Datorita traiectului sinuos in jurul ansei duodensle, partea initiala trece anterior de ansa, iar cea superioara trece posterior de ansa duodenala. Capatul inferior al acesteia, prin inmugurire formeaza cei trei afluenti ai venei porte: vena lienala, vena mezenterica inferioara, vena mezenterica superioara. Datorita involutiei cornului stang al sinusului venos, vene eferenta/ revehenta stanga dispare. Vena eferenta/ revehenta dreapta se va numi vena revehenta comuna, viitoare vene hepatice. In urma evolutiei cornului drept, inglobarii VCC drepte in peretele AD, venele hepatice se vor apropia si se vor deschide in vena cardinala inferioara dreapta - viitoare VCI.

etapa venelor ombilicale( in formarea sistemului port)

Pe masura ce mugurele hepatic creste, sangele vitelin devine insuficient in aportul de nutrienti. Cresterea mugurelui hepatic determina inglobarea treptata a venelor ombilicale. Acestea, in drumul lor de la placenta traverseaza cordonul ombilical - mugurele hepatic - sept transvers - si ajunge in sinusul venos al cordului. La nivelul mugurelui hepatic, prin numeroase anastomoze se pun in legatura cu labirintul venos vitelin intrahepatic, dar si cu sinusoidele hepatice. In acest mod, ficatul este primul organ care primeste sange placentar, bogat in oxigen si nutrienti. Ficatul creste foarte mult - se detasaza treptat de septul transvers (din relatia celor doua formatiuni raman: aria nuda, ligamentul coronar si triunghiulare drept si stang). Dupa inglobarea v. ombilicale in structura mugurelui hepatic, evolutia celor doua este urmatoarea: 1. V. ombilicala dreapta dispare complet 2. V. ombilicala stanga dispare doar intre ficat si SV al cordului (involutia cornului stang) • Restant ramane v. ombilicala stanga care asigura pana la nastere nutritia fatului. Dintre toate anastomozele realizate de v. ombilicala stanga restanta si plexul intrahepatic, labirintul anastomotic vitelin, o anastomoza diagonala se dezvolta mai mult si devine canal venos Arantzius - sunteaza circulatia hepatica, face legatura dintre vena ombilicala stg restanta si vene hepatice (revehenta comuna), ducand sangele direct in circulatia sistemica. Dupa nastere, in urma ligaturii cordonului ombilical, evolutia acestor derivate este: • V. ombilicala stg - se fibrozeaza si devine ligament rotund al ficatului • Canalul venos - se oblitereaza si devine ligamentul venos Arantzius

Dezvoltarea stomacului Incepe din

S4 cand stomacul se prezinta sub forma unei dilatatii fusiforme, turtita transversal, cu asezare inalta, cervical. Sufera un proces fals de coborare - coborare antrenata de alungirea esofagului determinata de cei trei factori.

Dezv esofagului S4-S7

S4-S7 prin procese de proliferare intensa a acestui epiteliu, lumenul esofagului primitiv este inchis. Dupa S7 (pana in S10) apar vacuole care conflueaza treptat, astfel incat esofagul este retunelizat.

Intestinul primitiv (cu origine endodermala) este impartit in:

1. Proenteron (intestin primitiv anterior) Comunica superior cu faringele primitiv, derivat al regiunii branhiale Are ca limita inferioara jumatatea ansei duodenale si/sau originea mugurilor hepatocistic si pancreatici Derivate: esofag, stomac, ½ sup duoden, ficat cai biliare, pancreas 2. Mezenteron Limite: superior - ½ ansa duodenala; inferior - flexura colica primara (viitoare flexura colica stanga) Derivate: ½ inf duoden, jejun, ileon, cec, apendice, colon ascendent si cea mai mare parte din transvers 3. Metenteron Limite: de la flexura colica primara pana la membrana cloacala care devine membrana anala Derivate: colon stang - colon descendent, sigmoid; ampula rectala

Malformatii ale stomacului

1. Stenoza pilorica: in resorbtie incompleta a pilorului 2. Atrezie pilorica - rar Nou-nascutul vomita la cateva ore dupa alimentare 3. Stenoza hipertrofica pilorica Determinism genetic Fibre musculare circulare dezvoltate in excces - Sfincter hipertrofiat 4. Stomaç bilobular Apar 2 cavitati prin hipertrofia fibrelor musculare circulare intr-o anumita parte a corpului stomacului 5. Ectopie gastrica Cu asezare inalta in torace - esofag scurt Diagnostic diferential cu hernia diafragmatica congenitala - in acest caz esofagul are lungime normala 6. Stomac in situs inversus 7. Gastroschizis - defect de formare a peretelui anterior abdominal supraombilical, caz in care stomacul si organele supramezocolice plutesc in cavitatea amniotica.

duodenul este legat de peretii trunchiului prin

2 mezouri: -mezoduoden ventral, mai scurt pana la 1/2 ansa -mezoduoden dorsal-pe toata lungimea

mugurele hepatic se dezvolta in relatie cu ST; deasupra ST se afla sinusul venos al tubului cardiac acesta are 2 cordoane, drept si stang in care se deschid

3 perechi de vene -venele viteline -venele ombilicale -venele cardinale comune

ST, cu origine mezodermala, imprumuta materiale mugurelui HC, din care deriva

Capsula fibroasa hepatica - Septuri conjunctive interlobar si intersegmentare - Sinusoide hepatice - Celule hematopietice - responsabile de cresterea accelerata a ficatului care la sfarsitul L2 (S8-9) ajunge la 10% din greutatea embrionului; functia hematopoietica tine pana in L7.

Proenteron (intestin primitiv anterior)

Comunica superior cu faringele primitiv, derivat al regiunii branhiale Are ca limita inferioara jumatatea ansei duodenale si/sau originea mugurilor hepatocistic si pancreatici Derivate: esofag, stomac, ½ sup duoden, ficat cu cai biliare, pancreas

ce sunt seroasele

Seroasele sunt membrane conjunctive subtiri, lucioase, transparente, formate din: - mezoteliu unistratificat pavimentos cubic - corion format din tesut conjunctiv elastic, numeroase vase de sange si TNL Aceste seroase au capacitatea de a forma lichide seroase care reprezinta transudate rezultate prin extravazarea serului din vasele proprii de sange. Acest lichid este in cantitate de 10-50 ml pe cavitate. Ligament scrotal Aparitia derivatelor proteice in aceste lichide seroase sugereaza un proces inflamator, lichidul rezultat fiind numit exudat

Vene porte accesorii

Sunt vene mici din jurul ficatului care dreneza sangele direct in acesta, suntand VP. Acestea sunt: V. paraombilicale din grosimea ligamentului rotund al ficatului - asigura drenajul venos din peretele antero-lateral al abdomenului. Venele ligamentului falciform - dreneaza sange de la diafragma si pertele anterior abdominal. Venele ligamentului coronar si ligamentelor triunghiulare sunt interpuse intre diafragma si ficat (in area nuda) - dreneaza sangele de la diafragma. Venele cistice accesorii asezate intre corpul vezicii biliare si fosa ei - dreneaza o parte a sangelui vezicii biliare.

Evolutia mezenteronului Limite:

Superior: jumatatea ansei duodenale si/sau originile mugurelui hepatocistic si pancr Inferior: flexura colica primara (viitoare flexura colica stanga) Mezenteronul creste mai mult in lungime luand forma unei anse ansa ombilicala, Partea mijlocie a ansei ramane in comunicare temporara prin canalul vitelin cu sacul vitelin, Ansa ombilicala este formata din doua ramuri: Superioara/descendenta Inferioara/ascendenta (mai scurta) Artera mezenteronului este artera mezenterica superioara.

Printre foitele mezenterului comun dorsal ajung la segmentele intestinului primitiv

ajung la segmentele intestinului primitiv 3 mari trunchiuri care isi au originea in aorta dorsala comuna: trunchiul celiac - proenteron a. mezenterica superioara - mezenteron a. mezenterica inferioara metenteron

1. Formarea santurilor pleuro-peritoneale

apar in urma procesului de curbare a discului embrionar - sunt simetrice dreapta-stanga - sunt asezate lateral de santul intestinal - sunt delimitate de somato si splahnopleura

duodenul origine

are origine dubla, in proenteron si mezenteron

6. Formarea cavitatii vaginale a testiculului

ultima etapa in formarea cavitatilor seroase ale trunchiului gonada masculina sufera un proces dublu de coborare: interna si externa, ajungand din regiunea lombara in scrot/bursa. In acest proces el antreneaza structuri ale peretelui anterolateral abdominal, inclusiv somatopleura. In acest traiect, intre cavitatea peritoneala si cavitatea seroasa din jurul testiculului (cavitate vaginala) ramane o comunicare temporara - canal peritoneovaginal. In mod normal, acesta se inchide. Persistena lui - hidrocel congenital

cresterea accelerata a mugurelui HC determina

un proces de rotatie a ansei duodenala spre dreapta, astfel incat aceasta din plan sagital ajunge in plan fronal concomitent, cei 2 muguri pancreatici sufera un proces de * rotatie si apropiere*, unindu-se la finalul acestui proces de rotatie, ansa duodenala si mugurii pancreatici se culca pe peretele post al trunchiului, foitele peritoneului din spatele lor unindu-se formandu-se fascia de coalescenta * duodeno-pancreatica TREITZ* De asemenea, in acest stadiu, ansa duodenala si pancreasul sunt acoperite anterior de o singura foita peritoneala

in S4, duodenul se prezinta sub forma

unei anse convexe anterior dispusa sagital