Farmaco-curs
cum sunt impartite subdomeniile?
-farmacocinetica -farmacodinamica -farmacotoxicologie -farmacoterapie
care sunt caile de administrare parenterala ?
-intramusculara -intradermica -subcutanata -intravenoasa -intraarteriala -intrarahidiana -in cavitati seroase -intracardiac
Porii membranelor lipidice
. Prin porii membranelor lipidice (Ø = 0,8 nm) pot trece doar moleculele hidrosolubile, cu greutate moleculară mică, situaţie întâlnită rar pentru medicamente
Care sunt factorii care influenteaza distributia medicamentelor ?
1. Debitul cardiac 2. Circulaţia locală şi permeabilitatea capilară 3. Caracteristicile fizico-chimice ale medicamentelor 4. Legarea medicamentelor de proteinele plasmatice 5. Structura ţesuturilor
Prin ce procese pot traversa medicamentele membranele ?
1. Difuziune pasivă 2. Difuziune facilitată 3. Transport activ 4. Endocitoză
cu ce se ocupa farmacogenomica?
(ramură a farmacogeneticii) studiază informaţia genetică, ca punct de plecare în dezvoltarea terapiei cu medicamente. Farmacogenomica îşi propune individualizarea tratamentului şi alegerea celei mai bune opţiuni terapeutice, în funcţie de genotip.
pentru administrarea injectabila ce medicamente fac exceptie de la regula in cazul absorbtiei?
cele intravenoase pentru ca ajung in sange direct si nu se absorb
medicamentele care se absorb rectal evita pasajul hepatic?
da
De unde incep absrbtia medicamentelor?
de la nivelul stomacului
ce reprezinta ionizarea moleculelor de medicament ?
de medicament depinde de constanta de ionizare (pKa) - proprie moleculei şi de pH-ul mediului în care se găseşte. Moleculele neionizate difuzează uşor prin membrana lipidică, iar cele ionizate străbat membrana cu dificultate (deoarece în jurul sarcinii electrice se aglomerează dipolii de apă).
ce transporturi sunt de obicei la nivelul mucoasei tubului digestiv?
dif facilitatea si simpla
De ce factori depinde difuzibilitatea unui medicament?
difuzibilitatea membranei depinde de liposolubilitate şi de ionizarea moleculelor.
ce tipuri de difuziune pasiva exista?
difuziunea simpla si filtrare
Absorbtia digestiva a medicamentelor depinde de doi parametri:
disponibilitatea farmaceutică şi biodisponibilitatea.
ce reprezinta trasnportul activ?
este o modalitate de transport specializat prin care medicamentele străbat membranele, în mod obişnuit împotriva gradientului de concentraţie
ce reprezinta endocitoza/pinocitoza?
este o modalitate minoră de transport activ pentru medicamente. Substanţa activă dizolvată este preluată de pe o parte a membranei sub forma unei vezicule şi apoi cedată de cealaltă parte a membrane
ce reprezinta difuziunea facilitata?
este procesul prin care medicamentele străbat membranele, în sensul gradientului de 6 concentraţie, cu ajutorul unui transportor (macromoleculă membranară).
ce reprezinta difuziunea simpla?
este procesul prin care un medicament străbate faza lipidică membranară, proporţional cu gradientul de concentraţie
care sunt subdomeniile farmacologiei ?
farmacologia biochimica , farmacoloia moleculara, farmacologia
care sunt subdomeniile farmacologiei ?
farmacologia biochimica , farmacoloia moleculara, farmacologia aparatelor si sistemelor biologice ,psihofarmacologia,imunofarmacologogia si chemoterapia.
La baza terapiei medicamentoase stau 2 domenii si anume ....
farmacologia fundamentala si farmacologia clinica
care eset locul prinicpal de absortbie a medicamentelor
intestin
ce reprezinta ionizarea moleculelor de medicament ?
ionizarea moleculelor de medicament depinde de constanta de ionizare (pKa) - proprie moleculei şi de pH-ul mediului în care se găseşte. Moleculele neionizate difuzează uşor prin membrana lipidică, iar cele ionizate străbat membrana cu dificultate (deoarece în jurul sarcinii electrice se aglomerează dipolii de apă).
ce limiteaza trecerea medicamentelor prin porii capilarelor?
legarea medicamentelelor de proteine
ce limiteaza trecerea medicamentelor prin porii capilarelor?
legarea medicamentelor ed proteine
Ce reprezinta rezervoarele tisulare ?
locurile de acumulare reversibilă ale medicamentelor.
ce reprezinta redistribuirea medicamentelor
mişcarea în dublu sens a medicamentelor între rezervoarele de medicamente, plasmă şi situsul de acţiune. Redistribuirea poate contribui la terminarea efectului medicamentului sau la menţinerea efectului unui medicament
pentru ce tip de pacienti se recomanda acest tip de administrare a medicamentelor?
pentru pacientii care prezintă vărsături, la pacienţii care nu cooperează (de ex. pacienţi în comă) ori în cazul utilizării unor medicamente iritante pentru mucoasa gastrică.
De unde provine cuvantul farmacodinamica?
pharmakon - "leac" şi dynamis -"putere".
Injectarea in bolus
produce în mod brusc o concentraţie crescută a medicamentului în sânge. Unul dintre dezavantajele administrării intravenoase în bolus îl reprezintă riscul reacţiilor adverse şi toxice grave, 12 datorită invaziei bruşte a medicamentelor. Perfuzia evită vârfurile de concentraţie asigurând un nivel relativ constant al medicamentului în sânge. Lipsa metabolizării sau excreţiei medicamentului administrat prin perfuzie poate produce apariţia reacţiilor adverse sau toxice, datorită acumulării acestuia în sânge şi ţesuturi.
Ce reprezinta biodisponibilitatea?
reprezintă cantitatea de medicament pe care o preia organismul şi care ajunge în circulaţie în formă primară (nemetabolizată), fiind o particularitate individuală
ce reprezinta disponibilitatea farmaceutica?
reprezintă cantitatea de substanţă activă eliberată de o formă medicamentosă, care poate fi absorbită.
administrarea injectabila sau parenterala se absorb in ce tip si complet/incomplet
se absorb rapid si complet.
Farmacoterapia cu ce se ocupa?
se ocupă cu stabilirea modului de utilizare a medicamentelor în prevenirea şi tratarea bolilor. Farmacoterapia are rolul de a stabili indicaţiile, contraindicaţiile, dozarea, precum şi interacţiunile medicamentoase.
cu ce se ocupa farmacognozia ?
se ocupă cu studiul medicamentelor de origine vegetală, animală, minerală
cu ce se ocupa farmacoepidemiologia?
studiază efectele medicamentelor la nivel populaţional (de ex. variaţiile efectelor medicamentelor între două grupuri populaţionale, între indivizii din aceeaşi populaţie).
cu ce se ocupa farmacogenomica?
studiază informaţia genetică, ca punct de plecare în dezvoltarea terapiei cu medicamente. Farmacogenomica îşi propune individualizarea tratamentului şi alegerea celei mai bune opţiuni terapeutice, în funcţie de genotip.
cu ce se ocupa farmacotoxiclogia?
studiază reacţiile adverse ale medicamentelor, precum şi reacţiile organismului după expunerea la acţiunea unor substanţe chimice (industriale, din mediu, etc.).
Ce obiective are farmacocinetica?
studiul 2 absorbţiei, transportului, repartiţiei (distribuţiei), biotransformării şi eliminării medicamentelor din organism.
de unde provine farmacognozia?
termenul provine de la pharmakon - "leac" şi gnosis - " cunoaştere"
de unde provine cuvantul farmacocinetica?
termenul provine de la pharmakon - "leac" şi kinetos - "mişcare".
De unde provnie cuvantul farmacologie?
termenul provine de la pharmakon - "leac" şi logos - "studiu".
de unde provine farmacopeea (cuvantul )?
termenul provine de la pharmakon - "leac" şi poieo - "a face".
ce fractiune din doza ingerala orala ajunge in circulatia generala?
Aşadar, din doza de medicament administrată pe cale orală (per os), doar o fracţiune ajunge în circulaţia generală, datorită inactivării enzimatice la nivel intestinal şi metabolizării hepatice, la primul pasaj.
ce reprezinta barierele in distributia medicamentelor ?
Barierele în distribuţia medicamentelor sunt structuri anatomo-funcţionale care limitează pătrunderea medicamentelor în ţesuturi (de ex. bariera hemato-encefalică, bariera placentară - denumită impropriu "barieră").
Ce reprezinta biotrasnformarea?
Biotransformarea (metabolizarea) însumează procesele prin care se modifică proprietăţile fizico-chimice şi farmacodinamice ale medicamentelor, în organism. Medicamentele sunt supuse unor procese biochimice şi metabolice, la nivelul ţesuturilor şi organelor. În urma proceselor de biotransformare medicamentele pot fi: bioinactivate, bioactivate şi biotoxificate.
Cinetica biotransformării:
Biotransformarea medicamentelor se poate face după o cinetică de ordinul 0, cinetică de ordinul I şi cinetică de tip intermediar.
biotrasnformarea este catalizata de .....
Biotransformarea medicamentelor şi a altor xenobiotice (toxice exogene, produşi alimentari) este catalizată de enzime microzomiale şi enzime nemicrozomiale.
cu ce se ocupa farmacodinamica?
Farmacodinamia se ocupă cu studiul mecanismelor de acţiune ale medicamentelor şi efectelor moleculare, biochimice, fiziologice ale acestora.
Cu ce se ocupa farmacopeea?
Farmacopeea este un tratat cu date oficiale privind descrierea, formulele de preparare, conservare şi utilizare ale medicamentelor.
Ce reprezinta filtrarea?
Filtrarea este procesul prin care medicamentele străbat porii membranelor lipidice (porii umpluţi cu apă) sau porii din capilare.
inductia enzimatica
Inducţia enzimatică apare după administrarea repetată a unor medicamente sau substanţe (fenobarbital, rifampicina, etanol, etc.) şi are ca rezultat creşterea sintezei şi activităţii 20 enzimelor microzomiale. Medicamentele administrate după inducţia enzimatică vor fi metabolizate mai rapid.
inhibitia enzimatica
Inhibiţia enzimatică produsă de unele medicamente duce la încetinirea metabolizării şi la creşterea efectului altor medicamente administrate concomitent (de ex. disulfiram, terfenadina - sunt inhibitori pentru anumite sisteme enzimatice
Ce reprezinta liposolubilitatea unui medicament?
Liposolubilitatea mare a unui medicament (caracteristica este stabilită prin coeficientul de partiţie lipide/apă) îl face uşor difuzibil prin membranele lipidice.
Administrarea inhalatorie
Medicamentele administrate pe această cale ajung la nivelul arborelui traheo-bronşic. Efectele obţinute sunt generale sau locale. Gazele şi lichidele volatile inhalatorii străbat masiv bariera alveolo-capilară, absorbţia de la nivel alveolar în sânge 13 fiind rapidă. Ca urmare, se instalează un efect sistemic, aproape la fel de rapid ca şi în cazul administrării intravenoase.
administrarea intramusculara si subcutanata-traiect
Medicamentele administrate pe aceste căi se dizolvă în lichidul extracelular, apoi trec în circulaţie. Capilarele sangvine preiau 11 din lichidul extracelular medicamentele cu molecule mici, iar limfaticele pe cele cu molecule mari.
Administrarea intrarahidiană (intratecală).
Medicamentele administrate în spaţiul subarahnoidian difuzează în lichidul cefalorahidian. În acest mod se realizează anestezia spinală (rahianestezia). Această cale poate fi utilizată uneori şi pentru administrarea medicamentelor din alte clase (de ex. antibiotice, analgezice opioide
ce traseu au medicamentele care se administreaza sublingual ?
Medicamentele care se administrează pe această cale se dizolvă în salivă şi se absorb de la nivelul mucoasei sublinguale (bogat vascularizate). Astfel, medicamentele trec direct în circulaţia sistemică, evitând bioinactivarea metabolică la primul pasaj hepatic
Unde se pot acumula medicamentele?
Medicamentele pot să se acumuleze: - la nivelul locului de acţiune unde exercită un efect specific (de ex. curarizantele la nivelul plăcilor motorii) - în diferite ţesuturi care au rol de rezervor (ţesutul adipos, osos, hepatic, etc.) - în lichidele transcelulare (secreţii digestive, LCR, umoare apoasă, lichid sinovial, peritoneal, etc.).
Ce caracter bazic/acid au medicamentele?
Medicamentele slab acide în mediul alcalin şi respectiv medicamentele slab bazice, în mediul acid trec în formă ionizată, iar traversarea membranelor lipidice se reduc
cinetica de ordinul 0
Medicamentele sunt metabolizate într-un ritm constant, independent de cantitatea de medicament. Metabolizarea este limitată
cum influenteaza legarea medicamentelor de proteinele plasmatice?
Medicamentele sunt transportate în sistemul circulator sub formă legată - de proteine (albumine, lipoproteine, globuline) şi sub formă liberă. Medicamentele în formă legată sunt inactive din punct de vedere biologic (nu au acţiune farmacodinamică, nu se metabolizează, nu se elimină). Forma activă biologic este forma liberă. Între cele două forme există un echilibru dinamic. Legarea medicamentelor se face pe situsurile de legare ale proteinelor. Legarea se face în mod obişnuit prin forţe fizice şi foarte rar prin legături covalente. Situsurile de legare pe proteine pot fi comune pentru mai multe tipuri de molecule (medicamente şi metaboliţi). Când se administrează două sau mai multe medicamente cu situs de legare comun, între acestea poate să apară competiţie. Prin deplasarea unui medicament de pe proteinele plasmatice creşte proporţia formei libere şi riscul toxic. Creşterea proporţiei formei libere poate să apară şi prin reducerea legării medicamentelor de proteinele plasmatice, în 17 diferite stări patologice: hipoproteinemii (boli hepatice), uremie (scade capacitatea de legare a proteinelor). Aşadar, proporţia formei libere - activă biologic poate să crească prin deplasarea medicamentelor de pe situsurile de legare şi prin scăderea legării medicamentelor de proteine.
Care este constitutia unei membrane (componente)
Membranele sunt constituite din două straturi de fosfolipide. Moleculele sunt aşezate perpendicular pe planul membranei (capătul polar fiind orientat spre cele două 4 suprafeţe). Proteinele globulare şi glicoproteinele (care sunt înglobate în masa lipidică şi traversează membranele) pot servi ca transportori sau mărginesc canale apoase. Membranele celulare pot constitui uneori bariere pentru unele medicamente.
Fazele biotransformarii medicamentelor :
Metabolizarea medicamentelor în organism se face în două faze: faza 1 şi faza 2. Faza 1 cuprinde reacţii catabolice, procese de nonsinteză. În această fază, medicamentele sunt supuse unor reacţii chimice: oxidare (catalizate în special de grupul de enzime al citocromului P450), reducere, hidroliză. Faza 2 cuprinde reacţii anabolice, procese de sinteză. În această fază medicamentele sunt supuse reacţiilor de glucuronoconjugare, sulfoconjugare, metilare. Prin biotransformare medicamentele devin mai puţin liposolubile şi mai intens polare. Ca urmare, prin biotransformare, distribuţia tisulară este redusă şi este favorizată excreţia (renală, biliară). De exemplu, la nivel renal, medicamentele biotransformate şi filtrate glomerular nu se mai reabsorb la nivel tubular. În consecinţă, medicamentele rămân în urină şi se elimin.
cinetica intermediara
Metabolizarea medicamentelor, la doze mici se face după o cinetică de ordinul I, iar la administrarea în doze mari, după o cinetică de ordinul 0.
pe calea sublinguala care sunt tipurile de medicamente administrate ?
Pe această cale se administrează doar medicamentele liposolubile, care străbat uşor membranele, medicamente care la administrarea orală ar fi degradate de sucul gastric şi cele care sunt metabolizate rapid la primul pasaj hepatic.
PORII CAPILARELOR
Porii capilarelor (Ø = 6-8 nm) pot fi străbătuţi şi de molecule cu greutate moleculară mai mare.
cinetica de ordinul 1
Ritmul metabolizării este direct proporţional cu cantitatea de medicament, capacitatea metabolizării fiind teoretic nelimitată.
factorii care influenteaza absorbtia intestinala
Absorbţia digestivă a medicamentelor depinde de mai mulţi factori, dintre care pot fi amintiţi: structura şi proprietăţile fizico-chimice ale substanţei active (dimensiunile moleculelor, liposolubilitatea, constanta de ionizare), forma farmaceutică, doză, motilitatea stomacului şi intestinului, starea circulaţiei splanhnice, stări patologice asociate, aportul concomitent de alimente, lichide şi alte medicamente. De exemplu, medicamentele liposolubile şi neionizate se absorb bine de la nivel digestiv. Creşterea motilităţii tubului digestiv poate scădea absorbţia digestivă a medicamentelor. Alimentele pot întârzia sau favoriza absorbţia unor medicamente. Medicamentele administrate concomitent îşi pot influenţa reciproc absorbţia prin modificarea motilităţii intestinale sau ca urmare a unor interacţiuni fizico-chimice (chelare, neutralizare).
pentru ce cale nu este importanta absorbtia?
Absorbţia este importantă pentru toate căile de administrare cu excepţia căii intravenoase.În cazul administrării intravenoase medicamentele ajung direct în sânge, deci nu se absorb.
de ce depind absorbtia medicamentelor dupa injectarea im si sc?
Absorbţia medicamentelor după injectarea pe aceste căi depinde de forma medicamentoasă (soluţie apoasă, uleioasă, suspensie). În funcţie de utilizarea unei anumite forme farmaceutice, disponibilitatea moleculelor active pentru absorbţie este diferită. De exemplu, preparatele medicamentoase de depozit (sau retard) eliberează substanţa activă în mod lent, acţiunea fiind prelungită. Absorbţia medicamentelor după injectare i.m. şi s.c. depinde şi de circulaţia locală. De exemplu, scăderea irigaţiei ţesuturilor cu sânge (în şoc) sau administrarea de vasoconstrictoare determină reducerea absorbţiei medicamentelor
ce reprezinta absorbtia?
Absorbţia medicamentelor este definită ca trecerea medicamentului de la locul administrării, în sânge.`
administrarea in cavitati seroase (intraperitoneala , intrapleurala)
Această cale de administrare se utilizează rar. Înainte de injectarea medicamentelor se face anestezie locală.
administrarea intradermica?
Această cale de administrare se utilizează rar; se poate utiliza în anumite cazuri, în scop diagnosti
administrarea pe tegumente si mucoase
Această cale se utilizează pentru tratarea unor afecţiuni locale şi sistemice. Penetrarea transtegumentară a medicamentelor şi absorbţia în sânge depinde de suprafaţa de aplicare a medicamentelor, liposolubilitate, de patologia dermatologică (leziuni, inflamaţii), precum şi de proceduri specifice (fricţiune, pansament ocluziv). Medicamentele se pot aplica pe mucoasa conjunctivală, orală, nazală, faringiană, rectală, uretrală, vaginală. Absorbţia medicamentelor de la nivelul mucoaselor poate produce reacţii nedorite şi adverse.
Administrarea intravenoasa
Administrarea intravenoasă. Calea intravenoasă reprezintă modalitatea cea mai rapidă de obţinere a efectelor medicamentelor. Această cale se utilizează în urgenţele medico-chirurgicale, dar şi în alte condiţii clinice (anestezie generală, alimentaţie parenterală, etc.). Medicamentele ajung direct în sânge (inima dreaptă, plămân, circulaţie sistemică), dozarea putându-se face cu exactitate.
enzimele nemicrozomiale
Enzimele nemicrozomiale sunt enzime libere, solubile. Acestea se găsesc în ficat, plasmă şi mai puţin în alte ţesuturi.
administrarea intraarteriala
Calea intraarterială de administrare a medicamentelor este rezervată unor proceduri diagnostice şi terapeutice în radiologie, oncologie, hematologie.
pentru ce se foloseste calea rectala a administrarii medicamentelor ?
Calea rectală se utilizează fie pentru obţinerea efectelor sistemice, fie pentru tratarea unor afecţiuni locale.
care sunt caracteristicile difuziunii facilitate?
Caracteristicile acestui tip de transport sunt: -transportul se face fără consum energetic - capacitatea de transport este limitată (există un maxim de transport) transportorul fixează doar medicamente cu o configuraţie moleculară specifică (prezintă specificitate sterică)
Cum influenteaza debitul cardiac distributia medicamentelor ?
Debitul cardiac influenţează perfuzia ţesuturilor cu sânge şi viteza de distribuţie a medicamentelor. Creşterea frecvenţei şi debitului cardiac (în stări patologice, după administrarea unor medicamente) determină implicit şi creşterea vitezei de distribuţie a medicamentelor. Viteza de distribuţie a medicamentelor depinde şi de tipul şi starea vascularizaţiei ţesuturilor
ce reprezinta difuziunea pasiva?
Difuziunea pasivă este procesul prin care un medicament străbate membranele celulare, în sensul gradientului de concentraţie
care este circuitul general (prin corp)al medicamentelor ?
Din lumenul intestinal, medicamentele ajung în sânge (sistemul port), apoi sunt transportate la nivelul ficatului, iar fracţiunea de medicament care nu este metabolizată hepatic, ajunge în circulaţia generală, în forma primară. De fapt, absorbţia medicamentului de la nivel 8 digestiv până în circulaţia generală trebuie să treacă de barierele enzimatice situate în lumenul intestinal, peretele intestinal şi ficat.
ce reprezinta distributia medicamentelor in organism?
Distribuţia medicamentelor constă în repartizarea acestora la nivelul ţesuturilor, celulelor, lichidelor transcelulare (umoare apoasă, secreţii digestive, etc.). De fapt, după 14 administrare medicamentele se distribuie în organism în trei compartimente: intravascular, extracelular şi intracelular.
cum afecteaza circulatia locala si permeab capilara dstributia medicamentelor ?
Distribuţia medicamentelor se face în mod diferit în funcţie de particularităţile anatomo-funcţionale ale ţesuturilor: - La nivelul ficatului şi rinichiului capilarele foarte permeabile permit trecerea medicamentelor cu masă moleculară mare. Ca urmare, medicamentele ajung uşor la nivelul ţesutului hepatic şi respectiv în urină. -La nivelul sistemului nervos central, bariera hematoencefalică limitează pătrunderea anumitor medicamente din sânge în ţesutul nervos. Bolile inflamatorii ale creierului şi meningelui pot produce creşterea permeabilităţii barierei hemato-encefalice. -Placenta la termen, subţiată, cu pori mari şi datorită unor sisteme transportoare este traversată uşor de medicamente. Aşadar, trecerea medicamentelor de la mamă la făt se face uşor.
cum infl caract fizico chimice ale medicamentelor distributia ?
Distribuţia în ţesuturi este influenţată de particularităţile fizico-chimice ale medicamentelor (constanta de ionizare, gradul de ionizare, liposolubilitate).
cat de rapid este efectul medicamentului dupa administrarea sublinguala
Efectul medicamentului după administrarea sublinguală apare rapid (în câteva minute).
enzimele microzomiale .....
Enzimele microzomiale se află la nivelul reticulului endoplasmatic rugos. Enzimele microzomiale se găsesc preponderent în ficat şi în cantităţi mai mici în rinichi, corticosuprarenale, mucoasă intestinală.
Soluţiile, suspensiile şi pulberile -->aerosoloi
Soluţiile, suspensiile şi pulberile se pot administra pe cale inhalatorie sub formă de aerosoli. Aerosolii sunt formaţi din particule de dimensiuni variabile dispersate într-un gaz sau lichid volatil propulsor. Aerosolii se utilizează pentru efectul local. Absorbţia redusă în sânge face ca efectele sistemice şi riscurile toxice să fie mai scăzute
prin intermediul cui se realizeaza traversarea membranelor in cadrul transportului activ?
Traversarea membranelor se face cu ajutorul unui transportor care preia medicamentul de pe o parte a membranei şi îl cedează de partea cealaltă.
Cu ce se ocupa farmacoeconomia?
are ca obiectiv studiul corelaţiilor între costurile şi beneficiile terapiilor medicamentoase.
cu ce se ocupa farmacogenetica?
are ca obiectiv studiul influenţelor genetice asupra acţiunii şi efectelor medicamentelor (de ex. reacţiile idiosincrazice).
care sunt cele 2 moduri prin care afecteaza tesuturile actiunea medicamentelor ?
terminarea efectului prin sustragerea medicamentului de la nivelul locului de acţiune, trecerea în plasmă, iar apoi în ţesutul - rezervor. - prelungirea efectului medicamentului, care pe măsură ce este eliminat din organism este retrocedat din ţesutul18 rezervor în sânge, iar apoi la nivelul situsului de acţiune. Astfel, redistribuirea poate susţine o intoxicaţie cronică
care sunt caracteristicile trasnportului activ?
transportul se face cu consum energetic capacitatea de transport este limitată (procesul este saturabil) transportul se face în condiţii de specificitate sterică
Cum afecteaza structura tesuturilor distributia medicamentelor?
Ţesuturile, datorită particularităţilor morfo-funcţionale pot facilita acumularea unor medicamente şi pot influenţa acţiunea şi efectele acestora