Logistica

Dezvoltarea SCM începând cu 1996 în Franta scoate în evidenta doua fenomene importante: - în mod traditional ideea de logistica are în vedere fluxurile de intrate în întreprindere si furnizorii. SCM pune accentul pe faptul ca trebuie avut în vedere întreg lantul, de la primul furnizor pâna la clientul final pentru a creste performanta logistica global. SCM depaseste granitele unei analize fragmentare a logisticii care se limita numai la sincronizarea fluxurilor la nivelul unei anumite întreprinderi; - astazi, termenul de SCM pune clientul final în centrul dezbaterii. Se are în vedere o inversare a sensului fluxurilor de marfuri astfel încât acestea sa nu mai fie „împinse" din amonte catre aval, ci având în vedere noile tehnologii de comunicatii, fluxul sa fie „tras" din aval spre amonte. În legatura cu SCM exista câteva mituri legate de avantajele pe care acest sistem le aduce: 1. Un SCM ofera numai avantaje. 2. Internetul reduce considerabil timpii de aprovizionare. 3. Existenta unor portaluri de gestiune a lantului logistic nu aduce numai avantaje. 4. Implementarea unor programe informatizate de gestiune a aprovizionarii determina o rapida recuperare a investitiilor. Sistemul de aprovizionare va trebui mai întâi simplificat si apoi informatizat, deoarece o structura greoaie antreneaza costuri dificil de recuperat.

SCM

Desi destul de rare, studiile militare legate de logistica evidentiaza trei etape principale în evolutia logisticii militare începând cu sec al XVIII-lea.Primul mod este asociat cu armata statica, aprovizionarea facându-se din magazine pe baza de comanda. Cel deal doilea mod corespunde unui demers napoleonian, acela al cotropitorului care cauta în tarile pe care le invadeaza sau în tarile prin care este în trecere resursele necesare aprovizionarii. Cel de-al treilea mod a aparut dupa 1870 si are la baza aprovizionarea din bazele care se afla în spatele frontului sau chiar mult mai departe.

1. Care sunt etapele principale de evoluţie ale logisticii militare şi ce factori au influenţat evoluţia acesteia?

Functiile unui centru de distributie sunt: - aprovizionarea; - conditionarea produselor - stocarea; - alegerea canalului de distribuție; - livrarea catre magazine

16. Funcţiile unui centru de distribuţie.

Factorul de timp in logistica În logistica notiunea de termen trebuie foarte bine definitasi controlata. Cel mai adesea exista divergente între ceea ce înseamna termenul pentru client si ce înseamna pentru întreprindere: -durata de transport (de la plecare pâna ce ajunge la client sau marfa este receptionata de acesta); -durata de tratare a comenzii inclusiv transportul; -durata de tratare a comenzii fara transport. Notiunii de termen trebuie sa îi asociem si notiunea de data de receptie, Respectarea termenelor genereaza doua tipuri de efecte pozitive: -asigura satisfacerea clientului; -limiteaza pierderile sau costurile la furnizor. În cazul nerespectarii termenului, efectele generate sunt: Impact asupra achizitiilor Întârzierea livrarilor poate fi cauzata de întârzierile din procesul de fabricatie ca urmare a unui ciclu de productie mai lung decât cel prevazut sau ca urmare a unei repartizari defectuoase a sarcinilor de productie. Impact asupra productiei cu actiune la trei niveluri: Dezorganizarea planurilor de productie:Aparitia unor sarcini suplimentare,Costuri administrative suplimentare Impact asupra functiilor de directie O întârziere, mai ales pentru o comanda importanta, necesita uneori interventia conducerii ,care trebuie sa gestioneze aceste întârzieri vizavi de clienti si sa negocieze noi consecinte comerciale . Impact asupra distributiei Se poate schimba modul de transport (maritim cu aerian, de exemplu) sau putem face apel la transportatori rapizi, dar aceste schimbari vor influenta costurile. Impact comercial Pierderea clientilor,pierdere de imagine Impact financiar penalitati în caz de nerespectare a contractului

10. Factorul timp în logistică: importanţa şi impact.TERMENUL

Logistica este elementul central al strategiei distribuitorilor din mai multe motive: 1. Competitia axata pe pret conduce la politici de volum. Mai mult, distribuitorii sunt interesati de conditiile de aprovizionare creând centrale de achizitie. Pentru unii distribuitori achizitiile speculative1 s-au putut dezvolta fiind impulsionate de politicile promotionale ale unor producatori. 2. Stimularea competitiei în amonte. Faptul ca distribuitorii fac aprovizionarea micilor producatori le ofera ocazia de a presta si servicii logistice catre acestia (micii producatori neavând sansa de a organiza o logistica performanta). Distribuitorii întretin si o competitie locala între marcile nationale, cele locale si marcile lor. 3. Maximizarea performantei comerciale. Distribuitorii sunt în masura sa converteasca o suprafata de stocaj din magazin în suprafata dedicata vânzarii pentru a spori rentabilitatea investitiilor, dar devine esential un sistem logistic de reaprovizionare rapida a punctelor de vânzare. 4. Transparenta costurilor logistice. Asumarea raspunderii pentru aprovizionarea cu anumite produse înseamna cunoasterea costurilor logistice generate de aceste activitati. Detailistii sau producatorii care impun ca si conditie de livrare franco magazin sunt beneficiarii exclusivi ai câstigurilor din productivitate la nivelul lantului de aprovizionare. 5. De la fluxurile fizice la fluxurile de informatii. Aparitia sistemelor logistice a dus la deconectarea producatorului de punctele de vânzare, astfel comenzile sunt centralizate în depozitele distribuitorilor, iar capacitatea de a prevedea comenzile viitoare este în scadere. 6. Ameliorarea nivelului serviciilor. Cresterea vitezei de rotatie a produselor la raft si diminuarea rupturilor de stoc sunt mize majore care tin de ameliorarea performantei comerciale a punctelor de vânzare.

11. Logistica, element central al strategiei distribuitorilor.

1. Cooperarea logistico-organizationala. Obiectivul acestui mod de cooperare este acela de a elimina costurile suplimentare în sensul prestarii serviciului dorit, lucru posibil prin completarea caietului de sarcini. Obiectivele sunt numai de scadere a costurilor si cresterea productivitatii prin eliminarea sarcinilor fara valoare adaugata, dar care nu rezolva problema incertitudinilor. Acest tip de cooperare ramâne limitat la dezvoltari tehnice si rezolvarea litigiilor. 2. Cooperarea logistico - comerciala al carei obiectiv nu este numai acela de a reduce costurile operationale, ci si acela al integrarii componentei comerciale. Se urmareste ameliorarea performantei comerciale, a cifrei de afaceri si a marjelorpe baza organizarii unor sisteme logistice adaptate si a abordarii pe familii logistice. Acest tip de cooperare pune în relatie logisticienii cu vânzatorii producatorului si cu achizitorii distribuitorului. 3. Cooperarea logistica - marketing, care presupune organizarea unui departament de marketing la producator, dar si la distribuitor

12. Modele generice de cooperare în logistică.

Operatiile fizice realizate in procesul de aporvizionare curpinde: Transportul - operatiunile de transport sunt din ce in ce mai complexe ca urmare a modializarii si asteptarile se situeaza in zona rapiditatii si a respectarii termenelor de livrare. Conditionare- intervine inainte sau dupa fiecare operatiune de transport. Ea consta in a receptiona, pregati,, controla si ambala produsele. Stocajul- presupune stabilirea cantitatilor fizice necesare si asigurarea in timp util cu aceste cantitati. Diferentierea produselor

13. Operaţii fizice ale procesului logistic.

Fie că este vorba de producători sau distribuitori, externalizarea activităţii logistice trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: Mize strategice- gestiunea resurselor financiare determină întreprinderile să nu investească în mijloace fixe logistice, ci mai degrabă în competenţa prestatorului pentru ca acesta să poată anticipa evoluţiile de pe piaţă Mize economice- In condiţiile în care activitatea logistică este o competenţă de bază care poate fi partajată cu concurenţii, întreprinderile nu vor ezita să externalizeze activitatea logistică cu scopul de a beneficia de economii de scară Creşterea performanţei- Factori sociali Integrarea inovaţiilor tehnologice Dezvoltarea de noi pieţe

14. Cerinţe ale externalizării activităţii logistice.

DIFERENTIEREA PRODUSELOR: PRE SI POST MANUFACTURING-ul Oricare ar fi produsul avut în vedere pre sau post manufacturingul se defineşte ca o activitate realizată în afara procesului de producţie, fie în amonte, pre-manufacturing, fie în aval post-manufacturing, în cursul căreia produsului i se adaugă valoare. Această valoare este adăugată în zone amonte sau aval, care nu au ca funcţie principală producţia Din punct de vedere logistic diferenţierea unui produs poate fi făcută în următoarele etape ale procesului de fabricaţie a unui produs: - în întreprindere, dar la finalul procesului de producţie; - în depozitul central; - în depozitul local la intrare; - în depozitul local la ieşire. Exemple: Compaq vinde în Franţa produsele sale prin intermediul unei filiale Compaq France. Produsele care se află într-un depozit central sunt aprovizionate din întreaga lume, sunt livrate într-o formă standard în depozitul din Franţa, dar trebuie adaptate nevoilor clienţilor şi normelor franceze. 10 De asemenea Kawasaki şi Triumph au încredinţat unor prestatori logistici post-manufacturing-ul pentru motocicletele comercializate (adică operaţiuni de montaj al retrovizoarelor, roţilor etc

15. Diferenţierea produselor ( pre şi post-manufacturingul) cerinţe logistice şi exemple.

Sistemele informaţionale pentru logistică utilizează: Informaţii interne din întreprindere privind: - sistemul logistic: depozite, mijloace de transport; - politica de marketing: preţuri, vânzări, condiţii de prezentare a produselor; - producţia: capacitate, metodă de prelucrare; - domeniul financiar: dobânzi, cursul de schimb, capacitatea de autofinanţare; - domeniul resurselor umane: dezvoltarea planificată şi limitele angajării de personal. Informaţii externe referitoare la: - clienţii efectivi şi potenţiali: amplasamente, cantităţi comandate, cereri privind transportul, ambalajul; - sistemul logistic al concurenţei; - sistemul macro-logistic. Un sistem informaţional al activităţii de logistică trebuie structurat pe două module distincte: - modulul logistic, care furnizează informaţii despre planificarea şi dirijarea livrărilor şi a mişcării mărfurilor pentru realizarea comenzilor; - modulul tranzacţiilor, care furnizează informaţiile legate de mişcarea documentelor de livrare şi de plată; acest modul evidenţiază intersecţia cu sistemul economic al mărfurilor.

17. Sisteme informaţionale în logistică.

Ca în mai toate întreprinderile care comercializează bunuri de consum şi în cadrul La Scad logistica este structurată în jurul a doi poli: logistica industrială şi cea comercială. Logistica comercială este cea care trebuie să asigure gestiunea promoţiilor. Un produs se află în promoţie cam de 6 ori pe an, iar mai mult de 50% din CA este realizată în ultimele trei zile din lună. În aceste condiţii, fluxul logistic este alcătuit din două familii logistice: produse în promoţie şi produse în raft. Logistica intervine atât pentru a susţine cererea prin punerea la dispoziţie a produselor aflate în promoţie, caracterizate printr-un ciclu de viaţă foarte scurt, cât şi pentru a limita rupturile de stoc. La Scad a numit demersul său de cooperare cu marea distribuţie „parteneriat cosmetic", parteneriat care prezintă trei caracteristici principale: 1. Demersul ECR (Efficient Consumer Response), care plasează clientul în centrul acţiunii. 2. Construirea unui parteneriat global care să permită acţiuni comune de ameliorare a vânzărilor; 3. Parteneriatul va fi construit după o logică a profitului şi nu una a costurilor. Astfel, lanţul logistic pentru La Scad a trecut de la o abordare secvenţială a fluxurilor de bunuri şi informaţii, la o abordare integrată în care clientul este pus în legătură directă cu producătorul. Este o redistribuire a rolurilor opusă atitudinii pe care au avut-o mulţi distribuitori, care au încercat de-a lungul anilor a izola producătorul de clientul său.

18. Prezentaţi specificul activităţii logistice în domeniul produselor cosmetice.

Industria calculatoarelor personale poate fi astazi considerata foarte aproape de cea a bunurilor de consum, chiar daca dimensiunea tehnologica a acestui domeniu o diferentiaza considerabil de bunurile de consum. Uzura morala este accentuata, iar ciclul de viata de 4-6 luni le încadreaza în categoria produselor cu rotatie rapida, precum cele din FMCG (Fast Moving Consumer Goods). La nivel european Hewlett Packard expediaza lunar 300.000 de cutii (unitati logistice). Problemele legate de logistica la Hewlett Packard sunt multiple si complexe deoarece: ciclul de viata foarte scurt al produselor si diversitatea gamei comerciale necesita un sistem logistic foarte flexibil; distributia produselor se face în 35 de tari prin 400 de distribuitori apartinând diferitelor canale de distributie:revânzare de tip BtoB, angrosisti, revânzatori traditionali, revânzatori care adauga valoare. Astfel logistica trebuie sa fie parte integranta a unei strategii de cronocompetitivitate a întreprinderii, ceea ce presupune o buna coordonare între logistica de aprovizionare, cea industrialasi cea de distributie, luând în considerare inovatiile la nivelul produselor, cresterea gradului de satisfactie a clientilor, diminuând în acelasi timp nivelul stocurilor si sporind reactivitatea.

2. Prezentaţi specificul activităţii logistice în domeniul producţiei şi distribuţiei de calculatoare.

Fiabilitatea: factor ponderator al termenului mediu. Termenul este o medie care nu este usor interpretabila decât daca avem o reprezentare a dispersiei în jurul acestei valori medii. Aceasta este fiabilitatea. Astfel, daca performanta a doi furnizori este apreciata în functie de termenul de livrare, atunci este absolut necesara cunoasterea fiabilitatii acestora. Sensibili din punct de vedere al calitatii serviciilor, unii clienti prefera sa aiba un termen de livrare mai lung, dar o fiabilitate mai buna. Termenul mediu da posibilitatea clientului sa-si dimensioneze stocul curent de care are nevoie pentru o buna desfasurare a activitatii între doua livrari succesive. Fiabilitatea permite dimensionarea stocului de securitate. 5 zile 2 zile 1 zi 4 zile Stoc de securitate Stoc curent mediu Fig. 2.5. Fiabilitatea termenelor la nivelul stocului global Clientul va prefera sa piarda în ceeace priveste termenele, dar sa câstige înceea ce priveste fiabilitatea. Demersuleste urmatorul: -pornim de la un termen oricare ar fi el pentru care fiabilitatea este asigurata; -se încearca o reducere a termenelor pastrând fiabilitatea. Pentru a evalua calitatea serviciilor logistice se utilizeaza mai multi indicatori, cum ar fi respectarea datei de livrare.. 2.4.2.3. Disponibilitatea Reprezinta capacitatea de a livra o nevoie exprimata în termenul si conditiile prevazute. Indisponibilitatea genereaza rupturi, care constituie riscuri comerciale pentru furnizori. Clientul poate avea reactii diverse: -asteapta o livrare complementara pentru partea lipsa a comenzii. Aceasta consolidare a posteriori genereaza costuri suplimentare legate de tratarea comenzii; -anularea comenzii indisponibile la momentul fixat; anularea comenzii. Furnizorul constata ca indisponibilitatea unui produs cu valoare redusasi marja redusa determina o scadere a cifrei de afaceri (mai ales în cazul în care este vorba de o cantitate mare). Totodata apare si riscul înlocuirii sale cu un alt furnizor, mai întâi pentru acest tip de produs, apoi si pentru celelalte produse, pâna la excluderea din competitie. - renuntarea la furnizorul respectiv.

20. Importanţa fiabilităţii termenelor şi a disponibilităţii în logistică. "

Parteneriatul presupune legătura între două entităţi în cadrul competiţiei. Provocarea pentru producători şi distribuitori este de a combina eforturile lor cu scopul de a spori puterea inter-organizaţională, integrând consumatorul final, mai degrabă decât focalizând eforturile pentru creşterea puterii în interiorul lanţului producător - distribuitor, unde nu ar trebui să existe competiţie. Puterea constă în a influenţa consumatorul în alegerea magazinului şi a mărcii. Ideea este de dezvolta activităţi complementare care să asocieze producătorul şi distribuitorul valorizând interdependenţa. Un parteneriat producător-distribuitor presupune trei componente: - merchandising; - comercial; - logistică. Acest lucru relevă caracterul integrator al logisticii în relaţia producătordistribuitor. Istoric vorbind, relaţia producător-distribuitor era gestionată numai prin prisma relaţiilor de vânzare-cumpărare. Astăzi producătorul propune distribuitorului să participe la un schimb concret pornind de la dimensiunea logistică. Această relaţie a avut un parcurs progresiv, de la o relaţie de simplu dialog, către colaborare, coordonare, cooperare şi apoi alianţă. Gradul de deschidere şi de accesibilitate a informaţiilor a crescut de la etapă la etapă.

21. Parteneriatul

În evolutia logisticii pot fi identificate o serie de tendinte: - o tendinta de integrare functionala care urmareste înserarea dimensiunii logistice a întreprinderii în functiile care stau la baza fluxurilor fizice; - o tendinta de integrare sectoriala, care pune problema integrarii logistice în lantul valorii; - o tendinta de integrare geografica, care are în vedere abordarea logisticii la nivelul unui ansamblu de tari sau chiar la nivel mondial. Perspectiva globalizarii presupune extinderea ariei geografice de actiune a logisticii. Dua mari cicluri logistice: -ciclul de creare a produsului si de aparitie pe piata. Acest ciclu are o componenta logistica care face legatura între procesul de conceptie, procesul de industrializare si circuitul logistic de la faza de aprovizionare pâna la faza de produs finit; -procesul de satisfacere a clientului, adica perioada de timp din momentul preluarii comenzii pâna la livrarea fizica a produsului

22. Tendinţe de evoluţie logistică- ciclul logistic.

Observarea diferitelor procese logistice precum si a finalitatii acestora ne ofera o viziune clara asupra serviciilor logistice si asupra legaturilor cu ciclul de viata al produselor. Nivelul1: Servicii logistice de initializare comerciala -esantioane - teste - demonstratii Nivelul 2: Servicii logistice tranzitorii de lansare comerciala -lansare comerciala -merchandising Nivelul 3: Servicii logistice în conditii de stabilitate -comenzi regulate -gestiunea fluxurilor Servicii logistice în conditii neprevazute -promotii -retururi Nicelul 4: Servicii logistice de oprire a comercializarii - retur de produse 

23. Tipologia prestaţiilor logistice.

Astfel, la nivelul depozitelor distribuitorilor două tipuri de organizări sunt posibile: - depozite specializate pe tipuri de produse stocate (uscate, lichide, congelate) sau în funcţie de dimensiunile întreprinderilor situate în aval (depozite care deservesc marile magazine sau depozite care deservesc puncte de vânzare de talie redusă); - depozite polivalente care regrupează game variate de produse şi le livrează către magazine de mărime diferită, dar reunite sub o marcă. Unele depozite de acest tip reuşesc să obţină economii de scară relative la flotele de camioane care fac distribuţia. Se utilizează camioane multitemperatură care fac livrări de produse uscate ziua, iar noaptea produse proaspete, ceea ce îmbunătăţeşte şi gradul de utilizare a vehiculelor.

24. Organizarea logistică a depozitelor.

Ex: Sistemul logistic al intreprinderii SC automoldova SA 1.Logistica de aprovizionare 2.Logistica interna 3.Logistica externa A. Logistica de aprovizionare cuprinde urmatoarele etape: -esantionarea -propunerea de comanda -retur stoc mort; aprovizionarea facandu-se numai pe baza de comanda Tipuri de comenzi: comanda de stoc, comanda de urgent si comanda speciala, comanda pentru caroserii, comanda pentru incuietori, comanda pentru ulei, comanda pentru echipamente de lucru etc. B. Logistica interna Referitor la transportul intern: deplasarea fizică a materiilor prime si a intermediarilor se realizează pe cale rutiera. S-a ales aceasta modalitate, fiind cea mai eficiente din urmatoarele puncte de vedere: • Durata; • Capacitatea; • Seriozitatea; • Accesibilitatea. C.Logistica externa In privinta clinetilor, SC Auto Moldova SA distribuie piesele de schimb micilor service-uri din zona si in magazine de piese Dacia din Jud. Neamt. Dupa ce comanda a fost receptionata si coletele triate in zona de receptie, receptionerul incepe aranjarea in custe. Aranjarea in cusete a pieselor trebuie efectuata cat mai curand posibil, in cel mult 24 de ore de la receptie.

25. Configuraţi sistemul logistic al întreprinderii în cadrul căreia ai realizat proiectul la disciplina „Distribuţie şi Logistică

Evaluarea nivelului serviciilor prestate trece prin cinci faze: 1. a distinge componentele serviciului: asteptarile clientului în ceea ce priveste termenele, fiabilitatea, rata maxima de ruptura, calitatea transportului; 2. a defini componentele serviciului: ce ascunde fiecare componentasi care sunt posibilitatile cantitative de evaluare; 3. ierarhizarea asteptarilor clientului si stabilirea prioritatilor; 4. pozitionarea în raport cu concurenta; 5. fixarea obiectivelor.

3. Etapele evaluării nivelului serviciilor logistice.

Pentru marea distributie logistica este o miza majora deoarece: Exista o mare diversitate comerciala a distribuitorilor -diversificarea punctelor de vânzare ale distribuitorilor în interiorul aceluiasi grup pe tipuri de produse Valoare relativa redusa a produselor si concurenta axata pe pret: bunurile de larg consum au valoarea pe Kg variabila Incertitudinile legate de volume si impactul asupra promotiilor: magazinele nu sunt frecventate la fel în fiecare zi a saptamânii. Sensibilitate la ruptura de stoc.

4. Importanţa logisticii pentru marea distribuţie.

In cazul vanzarii prin corespondenta ofertele legate de reducerea timpului de livrare sunt importante. Daca initial a fost posibila livrarea in max48ore fara nici un cost suplimentar din partea clientului, oferta diferentiata in functie de serviciile rpestate a facut posibila livrarea in max24ore, dar cu un cost suplimentar din partea clientului.

5. Particularităţi ale logisticii în comerţul electronic.

In alegerea prestatorului logistic fiabilitatea este cea care conteaza, pretul nemaifiind o prioritate. Realizarea unui caiet de sarcini permite evidentierea asteptarilor si formalizarea relatiei dintre întreprindere si prestatorul sau, ceea ce va facilita gestiunea posibilelor conflicte ulterioare. Structura unui caiet de sarcini în acest domeniu cuprinde: Definirea câmpului de prestator- cu rolul de a delimita zona de actiune între întreprindere si prestator, adica unde începe si unde se termina prestatia. Definirea distributiei aval Exigentele la nivelul serviciilor Descrierea fluxurilor fizice Date cantitative Fluxuri de informatii 4 Conditii de exploatare si gestiune Modalitati de raspuns

6. Selecţia prestatorilor de servicii logistice.

Notiunea de canal de distributie reprezinta o succesiune de agenti economici care actioneaza concertat pentru distribuirea unui produs pâna la clientul final (producator, distribuitor, detailist). Din punct de vedere al utilitatii un canal de distributie îndeplineste cinci functii: - functia de loc prin care se localizeaza produsul - functia de asortiment care regrupeaza o diversitate de produse care pot fi cerute de un client; -functia de lot care asigura trecerea de la lotul de fabricatie la lotul de vânzare - functia de transformare pentru a adapta produsele la nevoile clientilor; -functia de timp, care presupune asigurarea mentinerii produsului în bune conditii între momentul producerii si momentul în care este vândut consumatorului final.

7. Canalul de distribuţie- definiţie şi funcţii.

În plan managerial miza pe logistică este destul de importantă şi poate fi apreciată cu ajutorul a trei criterii: 1. Rata de subcontractare (CA-VA)/CA. Un nivel ridicat de subcontractare implică confruntarea cu multiple probleme logistice inerente relaţiilor dintre furnizori, mai ales în situaţia aprovizionărilor pe baza fluxurilor trase (logistica amonte). 2. Presiunea exercitată de piaţă şi importanţa distribuţiei. Se are în vedere dependenţa întreprinderii de coerenţa procesului de distribuţie (logistica aval). 3. Gradul de dezvoltare a trasabilităţii fluxurilor din întreprindere. Acesta reflectă rigurozitatea procesului logistic utilizat pentru a pilota, urmări şi identifica în orice moment localizarea, starea şi volumul fluxurilor de mărfuri.

8. Criterii de apreciere a eficienţei logistice.

Reducerea cheltuielilor în domeniul sanatatii a fost si este un obiectiv al tuturor guvernelor. Chiar daca vocatia de baza a unui spital este aceea de a oferi servicii medicale, nu putem sa nu privim spitalul ca o zona de intersectie a unei multitudini de fluxuri: fluxul de bolnavi, de vizitatori, de medicamente, de hrana, de deseuri, de lenjerie. L'Hospital Europeen Georges Pompidou Paris a fost construit în 2000 si a înlocuit alte trei spitale. Elementele care au condus la realizarea acestui obiectiv au fost: reducerea numarului de paturi în spital, totusi în concordanta cu cererea; realizarea economiilor de scara; recentrarea pe meseria de baza; ameliorarea nivelului serviciilor oferite. Pentru delimitarea activitatilor, fluxurile considerate au fost: furnizorii exteriori (pentru produse farmaceutice si parafarmaceutice, agroalimentare...); partenerii (directii functionale, servicii industriale si comerciale); centrul logistic al spitalului si-a organizat activitatea în jurul a patru poli: -echipamente-mentenanta, deseurilenjerie, -magazin-farmacie, alimentatie; -unitatile de îngrijire spitaliceasca; -clientul final, bolnavul. Formarea acestor entitati logistice în cadrul spitalului a eliberat personalul medical de sarcinile de aprovizionare, conditionare, stocaj, pregatire a materialelo

9. Prezentaţi specificul activităţii logistice în domeniul serviciilor de sănătate.

Rafale Dassault Aviation Caderea zidului Berlinului în 1989 a facut posibila dezvoltarea unui domeniu caruia armata americana si întreprinderile care lucrau pentru aceasta îi alocasera deja multe mijloace: logistica de suport. Achizitia de armament presupune achizitia a doua elemente clar identificate: -armamentul propriu-zis; -logistica de suport pentru buna functionare si utilizarea acestuia. Odata cu razboiul din Golf armata americana a mai constatat ca: performanta tehnica nu este singurul criteriu care determina performanta globala a unei arme; activitatile de suport necesare unui avion au o întindere în timp între 20 si 40 de ani, iar aceste activitati genereaza cheltuieli si pentru furnizor si pentru utilizator; optiunile facute la început au consecinte pe toata durata de existenta a armamentului si în special asupra activitatilor de suport logistic. Rafale este primul produs pentru Dassault Aviation care a pus în centrul preocuparilor sale suportul logistic. Astfel, costul global al unui avion pe toata durata sa de viata este: cercetaredezvoltare 10% productie 30% costuri de utilizare 60% repartizate astfel: cheltuieli de mentinere 30% altele 30% Deci o economie de 10% asupra costului de mentenanta înseamna 3% din costul global al avionului. Aceasta modalitate de integrare a logisticii înca din faza de conceptie a bulversat o jumatate de secol de cultura a întreprinderii.

Specificul activitatii logistice in domeniul sistemelor de inalta tehnologie

Pick-to-light

Ultra-Pro Computers are zilnic pe stoc câteva mii de produse, ceea ce face controlul şi urmărirea acestora extrem de dificilă. Produsele sunt foarte diferite: componente, ansambluri, periferice, consumabile, etc. Ce fel de metodă de stocare le recomanzi celor de la Ultra-Pro Computers?

. pt a ajunge la timp la destinatie trebuie respectate urmat.: - soferii sa aiba traseul bine definit, impartit in zone de distributie 1 -sa se implementeze un sistem de monitorizare a masinilor si sistem GPRS - soferii sa fie impartiti pe zone - traseele sa fie gandite a.i. sa fie cat mai scurte si cat mai rapide - integrarea sistemelor informaţionale Honeywell cu un soft avansat de logistică, ce permite: - optimizarea electronică a comenzilor - generarea opţiunilor de livrare şi consolidarea fiecărei comenzi, pe baza locaţiei consumatorului şi a datei cerute pentru livrare - bază de date integrată la nivelul companiei, utilizată pentru monitorizarea şi gestiunea comenzilor în întreg lanţul de aprovizionare

Xpedition este o companie care oferă servicii de transport LTL pe teritoriul României pentru mai multe companii autohtone şi externe. Livrările se fac zilnic, începând cu ora 5 A.M. şi maşinile pleacă din Bucureşti către destinaţii situate în toată ţara. Se întâmplă destul de des ca pachetele să fie livrate cu întârzieri sau chiar să se întoarcă la sediu şoferii nereuşind să acopere zona. Ce soluţii recomanzi acestei firme?