Curs 7 - Hemodinamica 2

Cum se mai numeste microcirculatia, si din ce este compusa?

- "unitate" nutritiva (microcirculatorie) - compusa din urmatoarele tipuri de vase: 1) arteriole mici 2) metaarteriole 3) canale preferentiale arterio-venoase ("active" ~ structural capilarelor obisnuite) 4) capilare propriu-zise (adevarate, "pasive") 5) venule postcapilare 6) sunturi arterio-venoase

Valoarea PHc la niv cutanat

- 35 mmHg la capatul arterial al capilarului - capatul venular ~ 15 mmHg -> presiunea scazand datorita transvazarii plasmei si consumarii energiei de propulsie prin frecare

Canale preferenitale arterio-venoase - caracteristici & fx

- au dimensiuni putin mai mari decat capilarele obisnuite, pe care le circumscriu intr-o oarecare masura, sau au un traiect central - leaga terminatiile arteriale de cele venoase - peretele contine un endoteliu vascular si sporadic cateva celule musculare

Sfincterul precapilar

- este cel mai bine reprezentat dintre toate - constituit dintr-un manson de fibre musculare netede, dispuse intr-un singur strat - obisnuit neinervat, dar cu o sensibilitate crescuta la stimuli umorali -> se gaseste la jonctiunea arteriola-capilar, metaarteriola-capilar, sau canal preferential-capilar - poate sa restrictioneze fluxul de sange local si sa ajusteze presiunea intraluminala capilara

Valoarea PVP la nivelul venei antecubitale?

7 mmHg

Cu cine se coreleaza PVP?

PVC

Cum se realizeaza masurarea PVP?

- directe: inserand un ac de seringa, conectat la un manometru in venele periferice ale bratului - indirect, folosind o manseta pneumatica conectata la un manometru, asemanator determinarii PA

Venulele post capilare - str & fx

- dreneaza sangele din panza capilara - un strat muscular discontinuu, destul de slab inervat - permeabilitate mai mare decat capilarele, adaptata functiei de reabsorbtie a lichidului interstitial transvazat -> pot fi stimulate de factori umorali locali, sau difuzati din tesutul invecinat (spre exemplu noradrenalina, secretata la nivelul terminatiilor simpatice arteriolare)

Cum se justifica denumirea sistemului intoarcerii sangelui la cord "sistem de joasa presiune si rezistenta"?

- gradientul presional (capilar - atriu drept) care genereaza forta de propulsie necesara intoarcerii sangelui la cord - valorile absolute ale PV oriunde pe traiectul arborelui vascular venos sistemic, nu sunt mari, dupa cum nici rezistenta la curgere nu este mare, comparativ cu cea din sistemul arterial sistemic

Metaarteriolele (artetiolele terminale) - caracteristici & fx

- inconstante in microcirculatie - se desprind din arteriolele adevarate -> se deosebesc de art. prin Ø mai mic si lungimea mai mica, peretele mai subtire si str. discontinua a stratului muscular - in general neinervat, ceea ce indica o vasomotricitate redusa * Metaarteriola se continua obisnuit cu un canal capilar preferential arterio-venos

Cum se poate masura PHc?

- invaziv: prin canularea capilarelor, utilizand micropipete (ace foarte fine) legate la manometre - neinvaziv: folosind balante izogravimetrice

Arteriolele mici (adevarate) - caracteristici & fx

- nu se vad cu ochiul liber - fac parte din sectorul de rezistenta vasculara crescuta -> au capacitatea de a-si modifica semnificativ calibrul sub actiunea factorilor umorali sau nervosi, conducand astfel la variatii mari de flux sanguin (prin vasoconstrictie maximala pot determina colaps vascular => "ecluze" de debit si presiune)

Presiunea hidrostatica capilara (PHc)

- orientata dinspre capilar spre interstitiu - reprezinta cauza principala de extravazare a plasmei - nu este determinata doar de gravitatie

Structura capilarelor

- prezinta un perete foarte subtire, format doar dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala = o retea fina de fibre de reticulina si colagen - foarte rare pericite - raspund pasiv modificarilor de flux sanguin de la nivel metaarteriolar, presiunilor interstitiale (extrinseci), sau venulare - densitatea capilara este in general proportionala cu activitatea metabolica a organului respectiv

Suprafata capilarelor

- realizeaza in ansamblu o suprafata de sectiune foarte mare (0,4 - 0,5 m2) -> insumata cu cea a sectorului venular, depaseste in valoare spf. de sectiune corespunzatoare arterelor si venelor

De ce apar varice la batrani?

- reducerea elastantei vasculare - sclerozarea progresiva a aparatului valvular venos - incompetenta valvulara consecutiva determina: insuficienta venoasa cronica cu staza retrograda = varice

Capilarele propriu-zise 'adevarate' - caracteristici & fx

- reprezinta arborizatii vasculare derivate din canalele arterio-venoase/ metarteriole/sau chiar din arteriole - sunt angrenate intr-o retea bogata (aprox. 10 bilioane), puse cap la cap se intind pe o lungime de circa 2500 km - fiecare capilar are insa dimensiuni foarte mici (o lungime de 0,5-1mm si un diametru de 3-10 μ), astfel ca hematiile vor fi nevoite sa treaca in sir indian, pliate sau in dom

Diapedeza

- reprezinta pasajul elementelor figurate (monocite, mastocite, neutrofile) din sange in tesutul interstitial, la nivelul comunicarilor largi din peretele capilar ("brese" intercelulare) - se realizeaza prin intermediul pseudopodelor - o data cantonate tisular, exercita functii importante, cum ar fi: 1) reactiile inflamatorii 2) indepartarea agentilor patogeni

Sfincterul anastomotic

- se afla in portiunea proximala a suntului arterio-venos; cand este contractat dirijeaza sangele spre panza capilara - invers, cand este relaxat determina devierea fluxului din arteriola direct catre venula

Viteza circulatiei sangelui in capilare

- se realizeaza cu o viteza foarte mica (aprox. 0,4-1 mm/sec), de aproape 1000 ori mai mica decat in aorta -> timpul de tranzit scazut (1-2 sec) permitand schimburile lichidiene, gazoase sau procesele termoreglarii

Subst hidrsolubile mici/medii vs mari

- substantele hidrosolubile de dimensiuni mici sau medii (ioni, ureea, glucoza), sau moleculele de apa pot strabate orice tip de cale paracelulara, chiar si "porozitatile" de mici dimensiuni - cele cu masa mai mare sau configuratie sterica complexa (sucroza, vitamina B12, citokinele, hormonii, hemoglobina) traverseaza peretele capilar prin fenestratii, sau fante intercelulare de dimensiuni mari - "breşe" (care pot ajunge si la 1000 nm)

Sunturile arterio-venoase - str & fx

- sunt anastomoze intre arteriole si venule -> care datorita rezistentei scazute si lipsei ramificarii capilare de pe traiect, sunt mai eficace in scurt circuitarea sectorului de schimb capilar decat canalele preferentiale. Indeplinesc roluri importante in diverse tesuturi; eg: 1) suntul arterio-venos pulmonar 2) suntul arterio-venos subcutanat

Ce permite cuplul metaarteriola - canal preferential?

- trecerea pe drumul cel mai scurt a celulelor albe din circulatia arteriala catre circulatia venoasa -> in timp ce hematiile, fiind de dimensiuni mai reduse (diametru de aprox. 2 ori mai mic) se distribuie patului capilar

Rezistenta si viteza la niv varsarii in AD

- venele mari aproape ca nu mai opun nici un fel de rezistenta => viteza fluxului sanguin atingand la acest nivel o valoare maxima (~100x mai mare fata de cea la niv venular)

Cum afecteaza miscariile respiratorii intoarcerea venoasa? (1)

1) - Inspirul, prin contractia muschilor intercostali externi si coborarea diafragmului, dubleaza presiunile negative intratoracice - determinand pe de-o parte cresterea capacitantei vasculare pulmonare (↑ volumului continatorului vascular pulmonar functional si deci ↓ rezistentei vasculare) cu efect de suctiune a sangelui spre acest teritoriu

Ce alti factori mai sunt favorizianti pt aparitia patologiilor precedente?

1) Pozitia ortostatica imobila prelungita 2) viata sedentara (lipsa de activitati fizice) 3) obezitatea

Structuri musculare cu rol de "sfincter" la nivel vascular

1) Sfincterul precapilar 2) Sfincterul anastomotic 3) "Inelele" musculare metaarteriolare, sau stratul muscular neted organizat din media arteriolei

De ce depind coeficientele D si P?

1) configuratia spatiala a substantei respective -> marimea, forma, dispozitia sterica a particulei 2) incarcatura ei electrica -> particulele pozitive sunt favorizate, glycocalixul endotelial fiind incarcat negativ 3) natura lipo/hidrosolubila 4) temperatura 5) vascozitatea sangelui 6) particularitatile structurale ale "barajului" endotelial in functie de localizarea tesutului in organism (capilare continue / fenestrate / discontinue)

Conditii care diminueaza presiunea venoasa [patologice]

1) deshidratari importante 2) hemoragii cu depletii volemice marcate 3) arsuri cu pierderi plasmatice severe (plasmexodie) 4) in urma stimularii functiei inotrope (pompa cardiaca "viguroasa")

Prin ce mecanisme se realizeaza schimbul transcapilar?

1) difuziunea 2) transcitoza (transportul vezicular) 3) diapedeza 4) convectia (filtrarea, reabsorbtia)

Cum se explica fenomenului de scadere a presiunii venoase de-a lungul intoarcerii venoase? (2)

1) diminuarea graduala a greutatii coloanei de sange supraiacente, pe care sangele trebuie sa o invinga la inaintarea sa spre cord 2) scaderea rezistentei la curgere datorata reducerii progresive a suprafetei totale de sectiune vasculara

De cine sunt reprezentate caile paracelulare (pori, porozitati)?

1) fantele intercelulare, existente la jonctiunea a doua celule endoteliale adiacente (au obisnuit dimensiuni de 6-10 nm 2) fenestratii, care reprezinta comunicari cilindrice complete intre cei doi versanti ai peretelui capilar (uneori se interpune un mic diafragm - ex. fenestratiile capilarelor intestinale), de dimensiuni mai mari (pana la 80 nm)

Care presiuni favorizeaza filtrarea (extravazarea plasmei)?

1) hidrostatica intracapilara 2) hidrostatica extracapilara (interstitiala) 3) oncotica extracapilara (interstitiala)

In ce boli creste presiunea venoasa?

1) insuficienta cardiaca dreapta 2) sd. mediastinale: - tumori mediastinale - colectii lichidiene - sau alte formatiuni inlocuitoare de spatiu care determina compresie venoasa

Alti factori cu rol secundar care influențează întoarcerea venoasă?

1) miscarile respiratorii 2) contractiile musculare izotonice 3) pozitia corpului 4) peristaltismul intestinal - ajuta drenarii sangelui venos din venele splanhnice 5) pulsatiile ritmice arteriale - favorizeaza intoarcerea venoasa prin presiunea oscilanta extrinseca; contributia lor este insa minora 6) miscarile diferitelor parti ale corpului 7) scaderea tonusului arteriolar si a sfincterului precapilar 8) venoconstrictia

Cum determină sau influențează cordul întoarcerea venoasă?

1) propulsia anterograda determinata de ventriculul stang (mecanismul "impingerii din urma" - vis à tergo) 2) aspiratia sangelui venos determinata de ejectia ventriculului drept (mecanismul "impingerii spre inainte" - vis à fronte), consecinta a deplasarii in jos a planseului atrio-ventricular drept

Cum are loc migrarea lichidului intre cele doua sectoare?

1) transendotelial - prin intermediul canalelor de apa (acvaporine) 2) paracelular utilizand aceleasi cai de comunicare prin care se realizeaza si procesul de difuziune (fenestratii sau fante intercelulare) -> plus, s-a aratat anterior ca miscarea convectiva a apei poate antrena si transfera pasiv o cantitate minima de solviti hidrofili

Conditii care cresc presiuniile venoase

1) urmare a venoconstrictiei simpatice 2) expandarii volumului circulator (hipersodemie) 3) boli/sindroame

Valoarea presiunii sangelui care circula de la presiune venoasa periferica sistemica - PVP (la niv jonctiunii capilar - venula)

12-15 mm Hg in clinostatism

Cum afecteaza miscariile respiratorii intoarcerea venoasa? (2)

2) destinderea a venelor cave, cu micsorarea rezistentei vasculare -> va creste intoarcerea venoasa + "presa" abdominala determinata de contractia diafragmului comprima viscerele abdominale si venele splanhnice, favorizand intoarcerea venoasa

Ce se poate spune despre subst hidrosolubile si deplasarea apei?

= substantele hidrosolubile au ca mecanism major de transport difuziunea (datorita gradientului de concentratie) - deplasarea neta a apei intre cele 2 compartimente se datoreaza convectiei

Factorul cu rol principal care determină sau influențează întoarcerea venoasă?

Cordul

Legea difuziunii mb

F - fluxul masic de difuzie al unei substante (solvitului) D - coeficientul de difuziune al solvitului prin peretele capilar a - grosimea peretelui capilar P - coeficientul de permeabilitate al capilarului pentru substanta data S - aria suprafetei capilare prin care se face transferul substantei Cint - Cext reprezinta gradientul de concentratie al solvitului intre cei doi versanti ai peretelui capilar

Convectia (filtrarea şi reabsorbția)

Fenomenul de convectie la nivel tisular reprezinta deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forte Starling ce actioneaza de o parte si de alta a peretelui capilar

Cum afecteaza pozitia corpului intoarcerea venoasa?

In pozitie 1) ortostatica: datorita gravitatiei, este favorizata circulatia de intoarcere din extremitatea superioara a corpului (deasupra nivelului cordului) 2) clinostatism, prin anularea efectului gravitational, este avantajata intoarcerea venoasa din extremitatea inferioara a corpului

Flebograma - rol

Inscrierea grafica a pulsatiilor venoase

Cum afecteaza contractiile musculare izotonice intoarcerea venoasa?

La nivelul membrelor inferioare: - comprima venele si contribuie la propulsia sangelui - furnizand o mare parte din energia necesara intoarcerii venoase; valvulele venoase, dispuse in "cuib de randunica", fragmenteaza si dirijeaza intr-un unic sens (cardiopet) coloana de sange

Cum se opune sectorul interstitial migrarii lichidului spre portiunile declive, sub actiunea gravitatiei?

Prin conductivitatea hidraulica redusa => contribuie la incetinirea raspandirii agentilor patogeni patrunsi in acest compartiment

Rezistenta arteriolara precapilara vs cea venulara postacapilara

Stratul muscular este mai bine dezvoltat la nivel arteriolar decat venular => rezistenta arteriolara precapilara este mai mare decat cea venulara postcapilara (Rpre ≈ 3 x Rpost)

Ce s-ar intampla daca reabsorbtia apei din interstitiu ar fi deficitara?

aceasta ar inunda alveolele pulmonare, determinand edemul pulmonar

1) suntul arterio-venos pulmonar

are functia de a "şunta" teritoriile acinare care sunt prost ventilate, sangele fiind deviat catre zone viabile care pot compensa acest deficit

2) suntul arterio-venos subcutanat

are rol termoreglator, sau de centralizare a circulatiei, cum ar fi spre ex. in cazul unui deficit volemic brusc instalat -> curentul sanguin "sunteaza" plexurile de la nivelul pielii, fiind deviat prin anastomoze direct in circulatia de intoarcere - in acelasi timp, poate fi disponibilizat sangele restant, cantonat in aceste plexuri subcutanate

Capilarele contiune

au porozitati de mici dimensiuni -> la nivel cerebral, nu exista insa nici macar aceste porozitati de dimensiuni mici

Ce face distensibilitatea crescuta a venelor față de artere?

ca aceste pulsatii sa fie decelabile chiar la presiuni sanguine mici, cum sunt cele din sectorul venos

De ce se mentine valoarea PVC la un nivel constant indiferent de pozitia spatiala a corpului, spre deosebire de cea a PVP?

ca urmare a aplicarii mecanismului Frank-Starling - pana la o anumita limita, inima isi adapteaza in permanenta debitul de ejectie proportional cu gradul intoarcerii venoase sau cu volumul telediastolic (marimea presarcinii)

Capilarele fenestrate

calea de transfer a solvitilor este reprezentata de fenestratii de dimensiuni obisnuite

Catre ce presiune curge sangele din PVP si ce valoare are?

catre o presiune venoasa centrala - PVC (la varsarea venelor cave in atriului drept) usor oscilanta fata de valoarea de 0 mmHg (in echilibru cu presiunea atmosferica)

Ce reprezinta difuziunea?

cel mai amplu proces de transfer transcapilar, prin care diverse substante dizolvate (liposolubile sau hidrosolubile) migreaza pasiv - in virtutea gradientului de concentratie - prin peretele capilar

Cum apar diversele valori anormale ale PVC?

consecinta ruperii acestui echilibru

Cum afecteaza scaderea tonusului arteriolar si a sfincterului precapilar intoarcerea venoasa?

creste intoarcerea venoasa prin mobilizarea mai eficienta a sangelui din sectorul arterial catre cel venos

De ce creste progresiv pulsul venos dinspre venule spre venele mari?

datorita apropierii de factorul care genereaza aceste pulsatii - cordul

De ce constituie staza venoasa un determinant major al variatiei PHc?

datorita gravitatiei

De ce exercita GAG atractie pentru apa si ionii pozitivi?

datorita incarcarii electrostatice negative

De ce PHi are in general valori usor negative?

datorita preluarii permanente a lichidului interstitial de catre sistemul limfatic ~ -2 mmHg [conform definitiei, are valoare pozitiva cand este orientata dinspre interstitiu spre capilar]

Ce rol mai are canalul arterio-venos?

de a devia intregul flux sanguin arterial direct catre circulatia de intoarcere, fara a se mai realiza schimbul capilar, atunci cand necesitatile altor tesuturi sunt mai importante

De ce depind expansiunile si revenirile ritmice ale peretelui vascular venos?

de volumul coloanei de sange subiacente

"Inelele" musculare metaarteriolare

desi nu sunt niste "sfinctere" propriu-zise, au acelasi rol functional - prezinta efect sinergic cu celelalte doua categorii de structuri prezentate mai sus: 1) ajusta optim fluxul catre tesuturi 2) impiedica "transmiterea" cresterilor excesive ale PA (protejeaza capilarele din aval)

Cum afecteaza pulsatiile ritmice arteriale intoarcerea venoasa?

fav. intoarcerea venoasa prin presiunea oscilanta extrinseca; contributia lor este insa minora

Clasificarea capilarelor

i.f de dimensiunea cailor paracelulare 1) Capilarele continue - mm scheletici, plaman, piele 2) capilare fenestrate - gl exocrine, intestin subtire, plex coroid, rinichi 3) capilare discontinue - splina, maduva rosie hematogena, ficat - sinusoidele hepatice

Cum mai poate varia PHc?

in functie de specializarea functionala a organului: - sunt mai mari la nivelul glomerulului renal, favorizand filtrarea - mai mici la nivelul membranei alveolo-capilare, favorizand reabsorbtia apei

Unde este folosita curent inregistrarea directa a PVC?

in sectiile de anestezie - terapie intensiva (A.T.I)

Cum afecteaza venocostrictia intoarcerea venoasa?

indusa de diversi factori umorali sau nervosi - vasoconstrictia in acest teritoriu este redusa comparativ cu cea din sectorul arterial, dar contribuie la intoarcerea venoasa

Cum pot fi sugerate valori orientative ale PVC?

inspectia clinica (simpla observatie) a v.jugulare -> in conditiile existentei unei presiuni venoase normale, sunt greu vizibile, sau nu se disting = Devin insa proeminente, destinse incepand cu stadiile medii de insuficienta cardiaca (PVC aprox. 10-15 mmHg)

Bariera hemato-encefalica

jonctiunile intercelulare sunt foarte stranse si au o rezistenta electrica extrem de mare -> singura cale de transport este cea directa transendoteliala, prin care pot migra substantele lipofile (cum ar fi gazele respiratorii)

Care substante strabat direct celula?

liposolubile (gazele respiratorii - O2, CO2, anestezicele, acizii grasi etc) -> datorita faptului ca membrana celulara endoteliala este formata dintr-un bistrat lipidic = viteze mari de difuziune, deoarece migreaza prin orice punct al membranei, deci prin toata suprafata peretelui capilar

Ce cuprinde microcirculatia?

mai multe tipuri de vase, a caror structura si functie sunt bine individualizate, dar care desfasoara procesele complexe de schimb intr-o stransa interdependenta

Canal vezicular

mai multe vezicule pot fuziona si forma un canal vezicular, ce strabate in intregime peretele capilarului -> sub aceasta forma se transporta de obicei macromolecule (albumina, feritina, mioglobina etc) - procesul de transcitoza este mai frecvent intalnit la nivelul sinusoidelor hepatice si mult diminuat la nivel cerebral

Presiunea varsarea venelor pulmonare in atriul stang

max 5-6 mmHg

Ce mai contine matricea fibroasa?

mici "vezicule" sau "colectii insulare" de fluid liber interstitial care sunt de fapt structurile lichidiene care iau parte la miscarea convectiva a apei -> restul apei (majoritatea) si solvitii mici sechestrati in reteaua de GAG, nu se pot deplasa decat prin difuziune

Ce lasa sa treaca facil lich interstitial?

molecule mici, active biologic, cum ar fi: 1) gazele respiratorii 2) glucoza

Cum strabat albumina si compusii macromoleculari cu greutate asemanatoare capilaralele?

nu strabat capilarele obisnuite!! - exista insa cateva tesuturi particulare unde acest lucru se poate realiza (ţ. hepatic) -> dar capilarul prezinta adaptari structurale specifice, in concordanta cu rolului organului/tesutului din care face parte

Ce este microcirculatia?

o retea de vase cu diametru mic (max. 30 microni) si ramificare complexa dispusa intre: - o arteriola aferenta si - o venula eferenta, amplu reglata intrinsec si extrinsec, prin care sangele este dirijat in vederea schimbului lichidian si gazos cu tesutul interstitial

Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)

presiunea de "imbibitie" a "gelului" tisular (interstitial) -> constituit dintr-o componenta: 1) solida fibre de colagen, fibre elastice, filamente de proteoglicani - formati dintr-un miez proteic, pe care se ataseaza glucozaminoglicani (GAG) incarcati electronegativ 2) lichida plasma filtrata, saraca in proteine, dispersata in reteaua formata de structurile solide ale matricei fibroase

Care presiuni favorizeaza reabsorbtia (procesul invers, de recaptare a apei din compartimentul interstitial)?

presiunea oncotica intracapilara

Cum se inregistreaza PVC?

prin metode directe, "sângerânde" 1) punctionând o vena superficiala (obisnuit vena de la plica cotului, sau v. jugulara) 2) avansand un cateter venos pana in venele mari toracice sau in atriul drept

Prin ce alta modalitate se mai pot transporta subst hidrofile?

prin miscarea convectiva a apei -> importanta minora = foloseste ca forta motrice in loc de gradientul de concentratie al solvitilor, rezultanta presiunilor Starling ce actioneaza de o parte si de alta a peretelui capilar

Transcitoza

procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin invaginarea membranei celulare la nivelul unor adancituri mb cu situsuri de cuplare a liganzilor (caveole), existente la polul apical (dar si abluminal) al endoteliului = endocitoza 2) se formeaza vezicule de pinocitoza (dimensiuni de ≈ 70 nm) 3) care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal 4) isi elibereaza continutul catre tesutul interstitial = exocitoza

De ce capilarele din tesuturile aflate sub nivelul cordului inregistreaza PHc mai mari decat cele aflate deasupra sau la acest nivel de referinta?

pt ca cresterea presiunii arteriale sistemice isi pune o amprenta mai mica asupra acesteia, datorita reactiei prompte a a structurilor musculare cu rol de "sfincter" din amonte de capilar

De ce examinarea clinica a pulsului venos se realizeaza doar prin inspectie, nu si prin palpare?

pt ca exercitarea unei vitropresiuni pe venele jugulare spre exemplu, va conduce la disparitia pulsatiilor

De ce se poate spune ca PHc este influentata mai mult de presiunea venoasa (din aval), decat de presiunea arteriala (din amonte)?

pt ca transmiterea presiunilor din aceste doua sectoare catre capilar este invers proportionala cu Rpre sau Rpost

De ce se spune despre pulsul venos ca traduce variatiile de presiune care au loc la nivelul cordului drept pe parcursul ciclului cardiac si care se transmit retrograd instantaneu?

pt ca venele cave la varsarea in atriul drept nu prezinta formatiuni valvulare, ci doar niste inele fibroase

Ce ii se intampla valorii presiunii venoase pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept)?

scade progresiv

Ce mai prezinta unitatea nutritiva?

sfinctere dispuse: - precapilar sau - la deschiderea suntului arterio-venos => rol permisiv sau limitant de flux catre patul capilar

Cum deosebim vasele laterocervicale in cazul in care cele doua vase ne confunda (v.jugulara si a.carotida)?

subiectul va fi pus sa: 1) inspire profund, pentru a creste considerabil intoarcerea venoasa sau 2) il vom ruga sa se ridice in picioare -> in ambele cazuri amplitudinea pulsului venos va diminua sau va disparea, in timp ce pulsul arterial va ramane nemodificat

Ce reprezinta schimbul transcapilar?

transferul uni/bidirectional intre sectorul circulator si cel interstitial al diverselor substante sau celule -> acestea pot fi: -a- umori (nutrienti, cataboliti, electroliti, hormoni) -b- gaze (O2, CO2) -c- elemente figurate (globule albe)

Ce reprezinta pulsul venos?

un puls de volum -> spre deosebire de pulsul arterial, ce reprezinta un puls de presiune, propagat cu viteze mari catre periferie si care lasă mult in urma coloana de sange expulzata in sistola de catre ventricul

Cum difuzeaza subst hidrosolubile (ionii, ureea, lactatul, aminoacizii, glucoza)?

utilizeaza niste cai speciale de transport paracelulare, avand ca vehicul apa - substantele hidrofile au viteze mai mici de transfer, deoarece aceste "comunicari" intre cei doi poli reprezinta un procent foarte mic din suprafata totala a peretelui capilar (1/1000)

Presiunea teritoriului venos al circulatiei pulmonare

~ 10 mmHg

Cat este volumul spatiului interstitial?

~121