Psihodiagnoza

Tipuri de coeficienti

1. Coeficienti de stabilitate (scoruri in timp, test-retest) 2. Coeficienti de echivalenta (similaritatea intre 2 instrumente, metoda formelor paralele) 3. Coeficienti de consistenta interna (concordanta partilor diferite, Kuder-Richardson, Gombach, Guttman) 4. Coeficienti de fidelitate interevaluatori (parerea a 2 evaluatori, unde interpretare subiectiva) 5. Eroarea standard de masurare (fidelitate) 6. Coeficientul de corelatie (relatia intre 2 variabile sau scoruri, +1/-1)

Etapele de construire a testelor psihologice

1. Conceptualizarea, in care definim conceptul de masurat 2. Construim baza de itemi 3. Studiu pilot 4. Analiza de itemi (calitativa/cantitativa, dupa dificultate si discriminare, in 6 pasi) 5. Revizuire, restructurare

Calitatile testului

1. Interesant 2. Inedit 3. rapid 4. un singur aspect psihologic 5. o singura variabila psihologica 6. elimina hazardul 7. este gradabil de la usor la dificil 8. [se aplica la toate varstele] 9. permite constructia de forme paralele 10. are un instructaj clar 11. nu necesita un instrumentar costisitor 12. obiectivitate in aplicare 13. obiectivitate in interpretare 14. rezultatele sunt masurate in aceeasi unitate de masura 15. rezultatele sunt constante 16. nu face apel la cunostintele scolare 17. etalonat 18. o buna dispersie a rezultatelor

Caracteristicile psihologului evaluator

1. Sanatate si siguranta emotionala 2. Umor 3. Flexibilitate 4. Abilitatea de a relationa 5. Interes pentru rezolvarea problemei prin aplicarea rezultatelor testelor 6. Orientare teoretica compatibila pentru conceptualizarea problemei studiate

Tipuri de scale

1. Scala nominala (categorii mutual excluse (e.g. sex), toti subiectii intr-a doar intr-una) 2. Scala ordinala (intrarile sunt ordonate de la mic la egal la mai mare, de ex. severitatea simptomelor) 3. Scala de interval (distante egale intre nivele fixate, e.g. termometru) 4. Scala de raport (raportare la 0 absolut, nu se foloseste in stiinte comportamentale, de ex. lipsa absoluta a unui simptom)

Fazele etalonarii

1. Se alege populatie pentru care se aplica testul 2. Se alege un esantion (max. 4 variabile, min. 300 persoane/categorie) 3. Se aplica testul esantionului, tuturor subiectilor in aceleasi conditii 4. Din scorurile brute se pregatesc scorurile standard, ordonate ca scale sau tabele normative

Caracteristicile persoanei evaluate

1. Stulul de raspuns (dezirabilitate, aparari) 2. Conditii fiziologice 3. Fluctuatii in atentia si concentrarea 4. Capabilitatea de a intelege instructiunile 5. Abilitati legate de itemii testului 6. Starea emotionala

Functiile psihodiagnozei

1. Surprinde corect trasaturile si capacitatile psihice indivuduale; 2. Formeaza capactitati de cunoastere si autocunoastere; 3. Prezice evolutia psihocomportamentala in anumice conditii; 4. Evidentiaza cazurile de abatere de la graficul normal de dezvoltare; 5. Evidentiaza cauzele care au adus la anumite comportamente in cazul unor tulburari; 6. In evaluarea programelor scolare sau de formare; 7. Produce date utilizabile in reusita academica; 8. In psihoterapie si consiliere psihologica; 9. In consiliere si orientare vocationala; 10. Verifica ipoteze stiintifice.

Tipuri de criterii

1. Varsta (pentru testele de inteligenta) 2. Cunostintele scolare (pt. apt. scolare) 3. Performante la instruire speciala 4. Performante profesionale 5. Evaluare unui profesor/superior 6. Rezultatele altor teste 7. Grupele contrastante

Validitatea de construct (constructie)

Arata ca testul respecta teoria pe baza careia a fost construit. Este numita si "validitate ipotetico-deductiva" sau "validitate conceptuala". Presupune o descriere cat mai adecvata a constructului in termeni comportamentali concreti.

Teste de atentie concentrata

Atentia este capacitatea de a-ti mobiliza si focaliza energia nervoasa asupra unui obiect sau activitate. Se caracterizeza prin volum, mobilitate, distribuitivitate si concetrare. Printre tesete de atentie concentrata sunt: 1. Kraepelin (sir de cifre, adunate daca prima este mai mica decat urmatoarea, scazute daca prima este mai mare) 2. Baraj dublu de litere (sir de cuvinte cu sau fara sens, subiectul bareaza litera "c" in cuvintele cu sens si litera "s" in cele fara) 3. Testul Sigma (subiectul analizeaza 300 de figuri compuse si 40 identice cu figura model in 5-8 minute, pentru a identifica unde este prezenta cea model)

Fidelitatea testelor

Cele trei proprietati psihometreice ale testelor sunt fidelitatea, validitatea si standardizarea. Fidelitatea se refera la consistenta rezultatelor obtinute de catre acelasi subiect la retestarea cu o proba identica sau o forma aternativa. Fidelitatea consta in masurarea fara erori, cu alte cuvinte in stabilitatea si acuratetea scorurilor. Se masuara prin coeficientul de corelatie. SEE este eroarea standard a estimarii, cat de mult variaza scorurile obtinute de o persoana de scorurile reale ale ei.

Constructul si grupele constrastante

Constructul este o idee construita pentru a rezuma un set de fenomene sau obiecte pentru cercetarea stiintifica. Constructum psihologic este fundamentat pe baza unei teorii si evidentiat, direct sau indirect, de comportament. Grupele contrastante sunt doua seturi de subiecti cu rezultate diferite, extreme. Prin comparatia lor se apreciaza gradul de discriminare a itemilor.

Elementele necesare ale variabilei criteriu

Criteriul este o variabila acceptata prin care prevedem si masuram comportamentul studiat. Criteriul trebuie sa fie: 1. relevant 2. fidel si cu alte evaluari ale comportamentului 3. practic 4. masurat in aceeasi unitate de masura

Manualul testului

Da cele mai relevante informatii pentru evaluarea utilitatii testului. Contine 6 parti: 1. Informatii generale (autori, data de publicare, titlu, forme, timp de aplicare, pret) 2. Descrierea naturii si a scopului testului (scale, tipuri de itemi, subteste) 3. Evaluarea practica (cat de usor se aplica, cat de atractiv) 4. Evaluari tehnice (fidelitate, veliditate, etalon, esantion) 5. Comentarii despre revizuirea testului 6. Evaluara rezumatica (+ si -)

Dificultatea itemilor

Definita in functie de procentul de persoane care reuseste sa raspunda corect la test. Scopul este de a alege itemi cu un procent de dificultate adecvat. Un test potrivit are scorurile repartizate intr-un interval mare, grupate in jurul mediei. Dificultatea optima este 0.50, este influentata de varsta si pregatirea subiectilor. Itemii intr-un test au dificultate diferita, corelata, asadar se poate compensa interitemi.

Distributia normala

Distributia de frecvente este o reprezentare a valorilor unei variabile care arata cate cazuri contine fiecare categorie a acesteia. Disctributia normala este simetrica, binominala, iar valorile frecventelor de o parte si de alta a clasei cu frecventa maxima sunt egale, sau difera foarte putin intre ele. O reprezinta curba lui Gaus (curba normala) care are forma unui clopot.

Domeniul de continut

Domeniul de continut este multimea tuturor comportamentelor care pot fi utilizate pentru a masura atributul sau caracteristica la care se refera testul. Domeniul de continut este asemanator cu definirea constructului.

Discriminarea itemilor

Este gradul in care un item diferentiaza corect intre subiecti in ceea ce priveste comportamentul masurat. Un item are puterea de discriminare atunci cand subiectii cu valori mari la variabila criteru au sanse mai mare de a-l rezolva. Acest lucru se aplica la itemi valizi, corelati pozitiv si linear cu valoarea variabilei criteriu. Discriminarea este data de diferenta intre grupele extreme de subiecti.

Testul Sigma

Este o proba ce masoara: 1. atentia concentrata perceptiva 2. analiza perceptiva 3. descompunerea mentala a unei figuri Constructie: 1 figura model, 300 de figuri compuse si 40 de figuri identice cu figura model Sarcina: identificarea figurei model in cele 340 de figuri Durata: 5-8 minute

Testul Toulouse-Pieron

Este o proba de baraj, masoara atentia, gradul de concentrare, memorarea de figuri. Consturctie: 4 patrate cu codite model, 23 de siruri de cate 20 de patrate. Sarcina: sa gaseasca patratele model Durata: 10min

Etalonarea testelor

Este ultima faza in constructia unui test; contribuie cel mai mult la standardizarea acestuia. Consta in crearea unor etaloane prin care stabilim unde se plaseaza rezultatul unui subiect fata de ceilalti (mediu, sub sau peste). In manualul testului, la etalonare, trebuiesc descrise: 1. populatia pentru care este valabil testul 2. cum sa format esantionul testat 3. cat de reprezentativ este esantionul pentru populatie 4. cati subiecti fac parte din esantion 5. care sunt caracteristicile esantionului (sex, varsta, educatie, domiciliu, locul nasterii) 6. data testarii esantionului

Evaluare psihologica si testarea psihologica

Evaluarea psihologica este un set de proceduri care verifica caracteristicile unei persoane ce ii determina comportamentul. Scopul este aprecierea individului in legatura cu unul sau mai multe probleme. Testarea psihologica este o procedura standardizata folosita in evaluarea psihologica. Este procesul de administrare, scorare si interpretare a testelor psihologice. Ofera o aproximare calitativa si cantitativa, ci nu o masura exacta.

Teste de memoria verbala

Feluri: 1. Nestor (5 cuvinte din diferite domenii precum animale, nume, obiecte scolare) in seturi de AB 2. Bontila (cuvinte aleatorii) Obiectiv: memorarea a unei serii de cuvinte auzite si reproducerea lor in scris, indiferent de ordine Durata: 3-4 minute Scorare: 1 punct pentru fiecare cuvant reprodus

Fidelitatea Kuder-Richardson - consistenta interna

Fidelitatea Kuder-Richardson masoara consistenta interna a testului, adica masura in care itemii testului se refera la acelasi lucru. Formula KR estimeaza care este fidelitatea medie daca testul ar fi aplicat injumatatit in toate felurile posibile. Kuder-Richardson, Cronbach si Guttman sunt coeficienti utili pentru masurarea trasaturilor unidimensionale.

Fidelitatea test-retest

Fidelitatea test-retest masoara daca rezultatele variaza in timp. Testul se administreaza de 2 ori in diferite momente, iar apoi se calculeaza coeficientul de corelatie lineara intre scorurile obtinute. Cele doua teste sunt considerate paralele, iar scorul real nu se schimba. Un nivel de corelare acceptabil este intr 0.90 si 0.80. Fidelitatea test-retest se potriveste in cazul in care masuram trasaturi durabile, generale.

Taxonomia lui Edwin Fleishman

Hard skills: 1. Aptitudini cognitive (atentia, memoria, aptitudini verbale, cantitative, spatiale) 2. Abilitati psihomotorii (manipulare fina, control, timp de reactie si viteza) 3. Abilitati fizice (forta, rezistenta, echilibru) 4. Abilitati senzoriale (auditiva, vizuala, vorbire) Soft skills: 21 de trasaturi de personalitate (agreabilitate, conformism, sociabilitate, flexibilitate, autocontrol etc)

Reperele istorice privind testele de performanta

Initial folosite in zona educationala si clinica 1. McKeen Catell foloseste termenul "test mental" 2. Kraepelin, 1890, foloseste proble pentru functiile psihice 3. Binet, 1905, inventeaza testul mental modern 4. Terman, 1916, foloseste termenul de coeficient de inteligenta, IQ 5. 1917 SUA face prima aplicare colectiva a testelor mentale

Interpretarea calitativa a MPS

Interpretarea MPS se face pe doua cai: calitativ si cantitativ. Interpretarile calitative sunt folosite in psihodiagnoza clinica, precum si in psihologia sanatatii deoarece au un caracter individual. >140 - inteligenta extrem de ridicata 120-139 - superioara 110-119 - ridicata 100-109 - medie buna 90-99 - medie slaba 80-89 - sub medie 70-79 - limita <70 - deficienta mentala

Testul Moede (testul de combinare in spatiu)

Masoara aptitudini la mecanica. Constructie: pe o tabla se deseneaza 2 linii paralele, jumatatea de jos este colorata. Din desen sunt "taiate" bucati inlocuite cu cercuri. Pentru fiecare cerc subiectul trebuie sa aleaga o bucata corespunzatoare din optiunile sub desen. Cui: varste >13 ani Durata: 10 minute

Testul Romb

Masoara atentia distributiva Constructie: un romb cu numere de la 1 la 70 in marimi diferite Sarcina: identificarea celor 7 numere lipsa din fiecare serie doar din privire. Se noteaza numerele lipsa intr-un tabel alaturat.

Testul Platonov

Masoara atentia perceptiv distributiva Constructie: un dreptunghi cu numere de la 1 la 90, cu diferite marimi si pozitii Sarcina: sa identifice numerele lipsa din fiecare zecime Cui: >10 ani

Teste de atentie distribuitiva

Masoara mobilitatea si volumul atentiei, cat de repede iti poti muta atentia de la un stimul la altul pentru a identifica un element. Se aplica in psihologia clinica, in cea educationala si in selectia si clasificarea personalului. Testul Romb, testul AD-Praga, testul Platonov

Testul croitoresei (Rybakoff)

Masoara perceptia spatiala. Constructie: 24 de "bucati de panza" iregulare din care se poate face, printr-o singura taietura, un patrat din cele 2 bucati rezultante Durata: 13 minute

Testul W.A.I.S.

Masoara potentialul de a realiza un comportament rezolutiv, cu scop si eficient. 6 teste de scala verbala (numere de memorat, vocabular, comprehensiune) 5 teste de scala de performanta (completarea imaginii, aranjarea lor, cuburi)

Testul semafoare

Masoara: atentia concentrata Constructie: 99 de semafoare cu 1-2 bete puse in pozitii diferite. 7 modele de semafoare. Sarcina: identificarea celor 7 modele succesiv din cele 99 de semafoare.

Testul Kraepelin

Masoara: atentia concentrata, rezistenta la monotonie, analiza discriminativa perceptiva Constructie: 16/23/30 de randuri de cate 22 d cifre de la 1 la 9 Sarcina: adunarea cifrelor pe rand daca prima este mai mica decat a doua, sau scaderea celei de a doua daca e mai mica decat prima Durata: se poate masura trecerea primului minut/rand

Testul AD-Praga

Masoara: atentia distribuitiva, rezistenta a oboseala psihica Constructie: 100 de casute cu un numar gros si unul subtire; 4 coloane unde numerele groase sunt trecute aleatoriu. Sarcina: subiectul trebuie sa scrie langa numerele groase din cele 4 coloane numerele subtiate corespunzatori, de gasit in casute

Matricile progresiv colorate (MPC)

Matricile progresiv colorate investigheaza procesele intelectuale ale copiilor, persoanelor cu retard mintal precum si varstnicilor. Intre seturile A si B este introdus un nou set, Ab, prezentat vizual. Astfel el capata atentia si interesul fara prea multe instructiuni verbale. Subiectul trebuie sa completeze patternuri continui care se complica treptat. Se bazeaza pe recunoasterea unor figuri discrete in intreguri spatiale.

Prezentare generala a Matricilor progresive

Matricile progresive au 60 de pagini cu cate un item pe pagina. Pe fiecare pagina este o un desen abstract, o matrice cu un element lipsa. Subiectul alege din 6 sau 8 figuri pe cea potrivita. Contine 5 serii de cate 12 itemi: A: stabilirea de relatii in structura B: analogii intre perechi C: schimbari progresive D: regrupari E: descompuneri in elemente Masoara capacitatea de restructurare mintala, de tip mobilitate/rigiditate. Se poate administra incepand de la varsta de 8 ani.

Matricile Progresive Standard (MPS)

Matricile progresive standard sunt formate cicluce care evalueaza consistenta intelectuala. Contin 5 seturi (ABCDE) cu cate 12 probleme. Fiecare set incepe cu o problema usoara, iar cunostintele obtinute prin rezolvarea ei folosesc la rezolvarea urmatoarelor probleme, din ce in ce mai complexe. De obicei se administreaza impreuna cu o scala consacrata de vocabular, precum Scala de vocabular Mill Hill.

Fidelitatea: metoda formelor paralele

Metoda formelor paralele consta in administrarea a doua instrumente de masurare paralele la momente foarte apropiate. Ambele teste se dau tuturor subiectilor in aceeasi zi (altfel se numeste metoda formelor alternative intarziate). Determina coeficientul de corelatie liniara intre scorurile celor doua forme. Valoarea calculata se numeste coeficientul de echivalenta.

Fidelitatea: metoda split-half

Metoda split-half este o varianta a metodei formelor paralele. Analizeaza consistenta interna si se aplica in cazurile cand se masoara caracteristice generale de personalitate. 1. Se administreaza testul unui lot 2. Se imparte testul in doua jumatati cat mai asemanatoare 3. Se calculeaza coeficientul de corelatie intre scorurile observate

Domeniul de continut

Multimea tuturor comportamentelor care pot fi utilizate pentru a masura atributul sau caracteristica la care se refera testul. Este asemanatoare cu definirea constructului.

Bateria McQuarrie

O baterie de teste care masoara indemanarea, rapiditatea miscarilor, gandirea tehnica, capacitatea de reprezentare bi- si tridimensionala. Se aplica la selectia de personal. Are 7 subteste: 1. Proba trasaj 2. Proba de punctare usoara 3. Proba de punctare 4. Proba de reproducere 5. Proba de localizare 6. Proba caramizii 7. Proba labirint

Testul psihologic

O masuratoare obiectiva si standardizata a unui esantion de comportamente/caracteristici. Este format din 1 sau mai multe probe validate si etalonate. Factori de valoare practica: 1. utilitatea 2. acceptibilitatea 3. sensibilitatea 4. caracterul direct 5. nonreactivitatea 6. adecvarea generala

Analiza de itemi

Obiectivul analizei de itemi este descifrarea mecanismelor cognitive aplicate de subiecţi şi verificarea calităţii itemilor ca instrumente de măsură sau de predicţie. Se realizează în două modalităţi: gradul de dificultate si discriminarea itemilor. Itemii pot fi analizaţi cantitativ (statistică) si calitativ (conţinut şi formă). Pasii: 1. Calculam indicelui de dificultate şi eliminarea itemilor ne/rezolvaţi de toţi 2. Depistam cauzele dificultatilor 3. Analizam raspunsurile prea/ne-utilizate 4. Aplicam o procedura de analiza de itemi 5. Eliminam itemi cu un indice de dificultate necurespunzator scopului testului 6. Calculam coeficientul de corelatii intre itemi si test si eliminam itemii cu o corelatie nesemnificativa/negativa 7. Analizam lungimea testului, tipuri de itemi, timpul de rezolvat, costurile administrării

Reperele istorice privind testele de personalitate

Prin anii 1880 au aparut primele teste de personalitate care masoara relatii interumane, tipuri de motivatii, interese etc. 1. Jung concepe testul de asociere verbala pentru detectarea complexelor 2. 1914, Woodworth creeaz primul chestionar de personalitate. Se folosea la aramata pentru a detecta susceptibilitatea la boli psihice, prin 116 itemi cu raspunsuri da/nu. 3. 1920 apare testul Rorschach

Psihodiagnostic şi psihodiagnoză

Psihodiagnoza: o activitate ce utilizeaza diferite metode pentru a obtine informatii valide despre structura, dinamica psihica si personalitatea unei persoane. Psihodiagnosticul: o colectie de tehnici utilizate pentru a evalua sistematic si realist conduitele psihice. Psihodiagnosticul este rezultatul psihodiagnozei.

Clasele normalizate

Rezultatele standard, normalizate sunt exprimate ca o distributie potrivita curbei normale. Motivul normalizarii este pentru ca majoritatea rezultatelor se apropie de curba normala kui Gauss. Clasele normalizate se folosesc pentru testele de personalitate. Se poate face normalizare in 5, 7, 9 sau 11 clase. De exemplu clasele in formula de 7 sunt 5%, 11%, 21%, 26%, 21%, 11%, 5%.

Testul analitic de inteligenta (TAI)

Scop: masoara care aspecte ale inteligentei sunt mai dezvoltate din: 1. inteligenta analitica 2. inteligenta concreta 3. inteligenta inventiva 4. inteligenta abstracta Consta in 6 probe: 1. imagini (4 ordonate in succesiune) 2. analogii (fig.1 ? fig.3) 3. lacune (imagini incomplete) 4. cifre (ce urmeaza in sir) 5. fraze (3 cuvinte, de facut fraze) 6. desene (figuri de asamblat)

Validitatea de continut

Se refera la cat de bine reprezinta itemii alesi comportamentele vizate de test. Implica o actiune de apreciere calitativa si presupune analiza de itemi. Se elimina itemii care nu se refera la comportamente relevante.

Validitatea de criteriu

Se refera la gradul de legatura intre ceea ce masoara un test si masurarile independente (criterii) asupra conduitelor. Daca criteriile sunt alese simultan, atunci este numita validitate concurenta. Daca ulterior, validitate predictiva.

Validitatea

Se refera la gradul in care testul masoara ceea ce isi propune sa masoare. Se refera nu la instrumentul insine, ci la interpretarea datelor furnizate. In termeni operationali, este corelatia intre predictor si performantele profesionale ale esantionului. Tipuri: 1. conceptuala (de construct) 2. de continut 3. predictiva 4. concurenta (se aleg doar itemi/teste ce condenseaza cel mai bine criteriul)

Validitatea de aspect (sau de fatada)

Se refera la perceptia subiectiva pe care o au subiectii legat de adecvarea testului. Este legata de motivatia si atitudinea pozitiva a subiectilor, se incadreaza la performanta generala.

Testul Toma

Test de inteligenta de 90 de intrebari. Durata: 45min Exemple de itemi: 1. Trumpeta este pentru canta precum cartea este pentru? 2. Care este numarul care urmeaza intr-un sir? 3. Cuvintele de mai jos pot fi aranjate intr-o propozitie, daca este adevarata A, daca nu - F.

Criterii pentru validarea testelor

Validitatea este corelatia intre predictor si performantele profesionale ale esantionului. Rezultatul obtinut se numeste coeficient de validitate. Sunt 6 criterii pentru validarea testelor: 1. varsta si dezvoltarea in timp a subiectului 2. consistenta interna 3. corelatia cu alte teste 4. analiza factoriala 5. validarea convergenta si discriminativa 6. metoda experimentala

Variabila moderatoare si criteriu

Variabila moderatoare este o variabila calitativa/cantitativa care afecteaza directia sau taria relatie intre variabila independenta si cea dependenta. Criteriul este o variabila prin care prevedem si masuram comportamentul vizat de test. Poate fi cantitativ/calitativa, uni/multidimensional. Calitatile criteriului: 1. fidel 2. relevant 3. practic 4. in aceeasi unitate de masura Tipuri de criteriu: 1. Varsta 2. Cunostintele scolare 3. Performantele in programe speciale 4. Performantele profesionale 5. Evaluarea profesorilor 6. Rezultatele la alte teste 7. Grupele contrastante