Teste Istorie NEW
11. După așezarea în Câmpia Panoniei, ungurii au căutat să-și extindă autoritatea spre Răsărit; în anul 1000 sau 1001, ei s-au creștinat în rit catolic.
a
11. Proiectele de reformă ale boierimii mari și mijlocii au inspirat Regulamentele Organice, primele acte constituționale impuse în Principatele Române de Rusia în calitate de putere protectoare; ele au prevăzut organizarea statului pe principiile moderne ale suveranității poporului și separației puterilor în stat.
a
12. Dacia imperială a fost apărată în permanență de puternice legiuni romane; armata a reprezentat unul dintre cei mai importanți factori ai romanizării.
a
12. Imperiul Otoman a atins apogeul în timpul lui Soliman Magnificul; Țările Române au intrat sub dominație otomană și se aflau sub același statut juridic, suzeranitate otomană.
a
12. Proiectele politice boierești au prevăzut și reformarea instituțiilor și a formei de guvernământ, înlăturarea regimului fanariot; programul politic de la 1821 a dorit revizuirea statutului juridic al Principatelor.
a
12. Revoluția din 1848-1849 a reprezentat un moment crucial în ecoluția societății românești spre un stat modern; ea a exprimat opțiunea elitei politice românești pentru modelul occidental.
a
12. În secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman și-a instaurat dominația în Țările Române; Mihai Viteazul a declanșat lupta antiotomană și a realizat prima Unire politică
a
13. A. Este elaborat Codul Civil B. Legea rurală; C. Domnul promulgă Legea învățământului general. a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) ACB.
a
13. Regii maghiari au organizat structuri proprii laice și ecleziastice specifice feudalismului apusean în Transilvania; în 1111 apare menționat un demnitar laic „Mercurius princeps Ultrasilvanus".
a
13. În 1600 Mihai Viteazul a realizat prima Unire politică a celor trei țări românești; după acest eveniment umanistul maghiar Szamoskozi, care inițial afirmase că românii sunt urmași ai romanilor, își schimbă părerea.
a
13. În Transilvania, românii majoritari nu beneficiau de drepturi politice în secolul al XVIII-lea; în acest secol romanitatea românilor constituia un argument important în susținerea luptei de emancipare politică.
a
13. În secolul al XVIII-lea s-a instaurat regimul fanariot în țările române; în timpul conflictelor militare din secolul al XVIII-lea, desfășurate pe teritoriul Țărilor Române, au fost adresate Marilor Puteri memorii prin care se cerea revizuirea statutului juridic.
a
14. Partida națională revendica în secolul al XVIII-lea revenirea la domniile pământene; în 1772, cu ocazia tratativelor de la Focșani, delegații ale bisericilor și înaltului cler din Moldova și Țara Românească revendicau revenirea la domniile pământene.
a
15. Conform Constituției din 1866, niciun act al suveranului nu avea valoare dacă nu era contrasemnat de un ministru; conform principiului responsabilității ministeriale, acesta devenea răspunzător pentru actul respectiv.
a
15. În 14 martie 1881, Parlamentul a votat Legea prin care România devenea Regat; la 10 mai 1881, Carol și soția sa, Elisabeta de Wied, au fost încoronați rege și regină a României.
a
16. A. Stabilirea unui număr de 3 colegii electorale pentru Senat; B. Constituția prin care se înființa Consiliul Legislativ; C. Introducerea votului universal în România. a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
a
16. Potrivit teoriei imigraționiste, poporul român și limba română s-au format la sud de Dunăre, apoi românii au trecut în stânga Dunării; Prin teoria sa, Franz Joseph Sulzer sfida părerea unanimă din cultura și știința europeană, care-i considera pe români cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei.
a
16. În secolul al XIV-lea se constituia și la sud de Dunăre un stat independent, Dobrogea; nucleul acestui stat a fost Țara Cavarnei, cu centrul la Caliacra.
a
17. Monarhia a încurajat lupta românilor din teritoriile aflate sub dominație străină; Carol I a intervenit pe lângă Curtea de la Viena pentru eliberarea conducătorilor mișcării memorandiste condamnați în procesul de la Cluj din 1894.
a
18. Armatele rusești în retragere au provocat, în 1917, numeroase tulburări în Moldova și Basarabia; forțele române au trebuit să se transforme în adevărate forțe polițienești pentru zona din spatele frontului. (?)
a
18. Statele Unite ale Americii au inițiat, în 1947, politica de stăvilire a expansiunii comunismului în Europa de Vest și în restul lumii; De Planul Marshall au beneficiat țările din vestul Europei.
a
19. Al. I. Cuza a afirmat individualitatea politică a statului român, a înființat agenții diplomatice la Constantinopol, Paris și Belgrad; în august 1862 a creat Ministerul de Externe, care avea ca scop coordonarea politicii externe.
a
19. În Constituția din aprilie 1948, prevederile economice prevalau asupra celor politice; Ea era instrumentul legal prin care se pregătea trecerea întregii economii sub controlul statului.
a
19. În urma unor confruntări cu turcii, fiul lui Dobrotici a fost ucis; începând din anul 1388 până în prima jumătate a secolului următor, Dobrogea va face parte din statul Țara Românească.
a
20. Adunările de la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia din 1918 au avut un caracter democratic și plebiscitar; realizarea României Mari în 1918 a reprezentat voința întregii națiuni române.
a
20. Constituția R.S.R. din 1965 a reliefat rolul conducător al P.C.R.; constituțiile comuniste au reprezentat voința unui singur partid, P.C.R.
a
20. Meritul elaborării unui proiect politic aparține boierimii mari și mijlocii; în timpul războaielor ruso-austro-turce 1711-1812, reprezentanții boierimii au elaborat memorii și proiecte de reformă.
a
20. În 1821, a avut loc mișcarea națională condusă de Tudor Vladimirescu; în 1822, două delegații ale boierilor din Principate aflate la Constantinopol, au cerut domn și oaste pământeană.
a
21. A. Este adoptată Constituția română care stabilește dinamica sistemului pluripartidist; B. Legea „primei electorale" este votată de Parlamentul dominat de liberali; C. „criza dinastică" erodează prestigiul de care se bucura monarhia în România. a) ACB; b) BCA; c) ABC; d) CBA.
a
21. A. redactarea „Prințipiilor noastre pentru reformarea patriei "; B. abdicarea domnitorului Țării Românești în timpul revoluției pașoptiste; C. autoritățile moldovene îi arestează pe fruntașii revoluționari. a) CAB; b) BCA; c) ABC; d) ACB.
a
21. Robert Roesler a formulat teoria potrivit căreia poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde a migrat la nordul fluviului, în secolul al XIII-lea. Un argument al acestei teorii este asemănarea dintre limba română și cea albaneză.
a
22. A. Legea introducerii sistemului de unități și măsuri metrice B. Legea organizării armatei C. Adoptarea Codului Civil a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CAB.
a
22. A. Oltenia este retrocedată Țării Românești; B. Este desființat monopolul economic otoman asupra Principatelor Române; C. abdicarea domnitorului muntean Gheorghe Bibescu a) ABC b) BAC c) BCA d) ACB
a
22. A. armata revoluționară maghiară este înfrântă la Șiria; B. este încheiată Convenția de la Balta-Liman; C. sfârșitul domniei lui Grigore Alexandru Ghica a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) CBA.
a
22. Creștinismul a constituit un factor esențial în cadrul procesului de romanizare. Creștinismul s-a răspândit în rândul daco-romanilor cu ajutorul misionarilor proveniți din Dobrogea, cunoscut bastion al confesiunii niceene încă din timpul împăratului Valens.
a
21. A. S-a adoptat Legea agrară; B. S-a adoptat Codul Civil; C. S-a adoptat Codul Penal și de Procedură Penală. a) BCA; b) ACB; c) CBA; d) CAB.
b (în culegere, d, dar e foarte clar stipulat faptul că Codul Penal și de Procedură Penală a fost elaborat începând cu martie 1864, însă PROMULGAT/ADOPTAT la 2.12.1864)
23. A. trupele conduse de Avram Iancu rezistă în fața atacurilor maghiare; B. guvernul provizoriu muntean desființează rangurile boierești; C. intrarea armatelor otomane conduse de Fuad-Pașa în București a) BCA; b) BAC; c) ACB; d) CAB.
a
23. Evenimentele revoluționare au izbucnit în Moldova în martie 1848; Petiția-proclamație cerea domnului adoptarea unor măsuri în general moderate.
a
23. În 1224, sașii au beneficiat de privilegiul acordat de regele Andrei al II-lea. „Diploma Andreanum" preciza că teritoriul din zona Sibiului nu putea fi înstrăinat prin danii, iar sașii puteau folosi „pădurea românilor și pecenegilor", împreună cu aceștia.
a
23.A. Abolirea monarhiei constituționale în România; B. Adoptarea „Convenției de la Paris"; C. Acordarea dreptului de vot femeilor în România. a) BCA; b) BAC; c) CAB; d) ABC.
a
24. În secolul al XIII-lea, regii Ungariei își îndreaptă atenția asupra teritoriului de la sud de Carpați; Diploma Cavalerilor Ioaniți îl menționează pe Litovoi, care deținea Țara Hațegului.
a
25. Prin adunările ad-hoc românii urmau să fie consultați asupra viitoarei organizări a țărilor lor; Pentru prima oară în Țările Române prevederile electorale se întemeiau pe avere, nu pe originea socială, iar adunările care se constituiau în temeiul lor aveau un anumit grad de reprezentativitate.
a
25. În Transilvania, statutul politic al românilor s-a degradat concomitent cu consolidarea poziției categoriilor privilegiate ale nobilimii maghiare, sașilor și secuilor; Congregațiile generale au devenit tot mai mult în cursul secolului al XV-lea, adunări de stări nobiliare.
a
27. A. Colonizarea sașilor și secuilor în Transilvania; B. Atestarea formațiunii politice conduse de jupan Gheorghe; C. Atestarea conducătorilor locali dobrogeni Tatos, Seslav, Satza în lucrarea „Alexiada". a) BCA; b) ABC; c) CBA; d) ACB.
a
27. În contextul izbucnirii Primului Război Mondial, România s-a aflat într-o situație dificilă datorată obligațiilor față de aliați și prioritatea interesului național. După doi ani de neutralitate, în august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei.
a
3. Adunarea Electivă a Moldovei în 1859 avea o majoritate: a) conservatoare; b) liberal-unionistă; d) națională.
b (în culegere, variantele liberală și unionistă sunt separate, însă majoritari în Adunarea Electivă a Moldovei au fost liberalii unioniști)
10. Helmuth Kohl a devenit cancelar al R.F.G. în anul: a) 1971; b) 1973; c) 1982; d) 1985.
c
11. Constantin Mavrocordat a domnit alternativ în Țara Românească și Moldova timp de aproape 40 de ani; în timpul domniei sale, a avut loc prima împroprietărire a țăranilor români.
c
11. Regele Burebista și-a început domnia în anul 82 î.Hr.; geto-dacii din Dobrogea de astăzi au fost intregrați provinciei romane Moesia Superior în anul 46 d. Hr.
c
12. Legea „primei electorale adoptată de liberali în 1926 avea un caracter neconstituțional; această lege a facilitat reușita „Restaurației carliste", care s-a petrecut patru ani mai târziu.
c
12. Originile ideologiei comuniste sunt constituite de operele lui Karl Marx, în „Manifestul partidului comunist"; Lenin, cel care aduce modificări ideilor lui K. Marx, considera că noua societate, cea comunistă, se va edifica mai întâi în țările dezvoltate.
c
13. Adunarea de protest din Moldova s-a ținut la hotelul „Petersburg" din Iași; revoluționarii prezenți acolo au făcut legământ să participe la Adunarea Națională de la Blaj.
c
13. Legea „primei electorale" din România era o lege cu caracter neconstituțional; se prevedea ca partidul care obținea cel puțin 40% din voturile alegătorilor să beneficieze de 70% din locurile din Parlament.
c
14. Stăpânirea romană în Dacia a durat mai puțin de două secole; Romanizarea daco-geților s-a desfășurat exclusiv în timpul stăpânirii romane.
c
15. Conform Convenției de la Paris, puterea legislativă urma să fie exercitată în comun de către Adunarea Legislativă și Comisia Centrală de la Focșani; Potrivit Constituției din 1866, Domnul și Consiliul de Stat exercitau împreună puterea executivă.
c
17. Articolul 17 al Constituției din 1923 prevedea că proprietatea de orice natură,precum și creanțele asupra statului sunt garantate; legea fundamentală excludea posibilitatea exproprierii vreunui cetățean român.
c
18. Limitarea dreptului de vot prin Constituția din 1938 îndepărta tineretul din viața politică; eliminarea acestui neajuns s-a făcut prin înființarea organizațiilor de străjeri.
c
19. Mitropolia Moldovei a fost înființată de domnitorul Petru I Mușat; el se intitula în documente „domn al Țării Moldovei de la Munte până la Mare".
c
19. Președintele Partidului Național Moldovenesc, înființat în aprilie 1917 la Chișinău, era Vasile Stroescu; mai târziu, acesta era ales în importanta funcție de președinte al Republicii Democratice Moldovenești, care a fost proclamată în decembrie 1917.
c
19. În Memoriul de la Șistov s-a cerut desființarea raialelor și domn pământean; capitulațiile sunt acte juridice semnate în secolul al XV-lea și al XVI-lea între Poartă și Țările Române.
c
2. Principalul exponent al teoriei imigraționiste a fost: a) Mihai Roller; b) Franz Joseph Sulzer; c) Robert Roesler; d) Petru Maior.
c
20. În anul 1843 s-a constituit societatea secretă Frăția; revoluția de la 1848 în Țara Românească a izbucnit la București.
c
25.A. Asasinarea lui N. Iorga; B. Asasinarea lui I. Gh. Duca; C. Asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu a) CAB; b) CBA; c) BCA; d) ABC.
c
26. „Pravilniceasca condică" a fost primul cod de legi care s-a tipărit în Țara Românească, în anul 1780, din inițiativa domnitorului Alexandru Ipsilanti. Acest cod a fost înlocuit, în anul 1817, cu „Codul Callimachi", redactat din inițiativa domnului fanariot Scarlat Callimachi.
c
27. Constituția din 1965 nu mai prevedea restricții în exercitarea drepturilor politice. Prima modificare a acestei constituții a avut loc în anul 1969, ca urmare a reorganizării administrative a teritoriului.
c
28. A) Formarea statului național român unitar; B) Prima Constituție comunistă a României; C) Adoptarea legii electorale care instituia votul universal feminin. a) BAC; b) CAB; c) ACB; d) ABC.
c
29. Adunările ad-hoc s-au întrunit la București și Iași în toamna anului 1857; Aceste adunări au hotărât unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin.
c
30. Reprentanții neoliberalismului au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată prin formula „prin noi înșine"; Pentru Constantin Stere, Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc.
c
30. În 1541, Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană; Acest fapt s-a datorat victoriei Ungariei în bătălia de la Mohacs.
c
4. Guvernul ca instituție politică are ca act de naștere: a) Convenția de la Paris; b) Statutul Dezvoltător; c) Regulamentele Organice; d) Constituția din 1866.
c
4. În Evul Mediu, instituția politică centrală din Țara Românească și Moldova a fost: a) Sfatul domnesc; b) Adunarea Țării; c) Domnia; d) Mitropolia.
c
5. A alcătuit un proiect politic intitulat „Plan sau formă de oblăduire republicească aristodemocraticească"; a) comisarul Ionică Tăutu; b) boierul Ion Câmpineanu; c) boierul Dimitrie Sturdza; d) Ienăchiță Văcărescu.
c
6. Reprezentant al Școlii Ardelene, autor al lucrării „Elementa linguae daco-romanae sive valahicae": a) Petru Maior; b) Ion Budai-Deleanu; c) Samuil Micu; d) Dimitrie Onciul.
c
6. Teoria privind protecționismul a fost pusă în practică în România interbelică de către: a) Partidul Național Român; b) Partidul Național Țărănesc; c) Partidul Național Liberal; d) Partidul Național Creștin.
c
7. Față de prevederile Tratatului de Pace de la Paris-Versailles și-a manifestat nemulțumirea: a) URSS; b) Franța; c) SUA; d) China.
c
7. Formațiunile politice din Transilvania din secolele IX-XI se numeau: a) comitate; b) scaune; c) voievodate; d) principate.
c
7. S-a invocat „revenirea la domniile pământene, independența și unirea celor două țări sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei" cu ocazia: a) Congresului de la Iași; b) Congresului de la Șistov; c) Tratativelor de la Focșani; d) Tratativelor de la Belgrad.
c
7. Începuturile intervenției americane în Vietnam sunt legate de numele președintelui american: a) Gerald Ford; b) Richard Nixon; c) J.F. Kennedy d) Jimmy Carter.
c
28. Teoria „formelor fără fond", susținută de către junimiști în viața socială și politică a vremii, a stat în centrul ideologiei conservatoare. Junimiștii semnalau neconcordanța dintre structura socială, tradițională românească și instituțiile noi adoptate după modelul occidental.
a
29. În timpul voievodului Dragoș, teritoriul de la est de Carpați rămâne subordonat regalității maghiare; Înlăturarea urmașilor lui Dragoș, supuși regalității maghiare s-a realizat cu sprijinul lui Bogdan din Maramureș.
a
3. În România interbelică, politica „porților-deschise" a fost promovată de: a) țărăniști; b) socialiști; c) liberali; d) comuniști.
a
30. Supplex Libellus Valachorum a reprezentat primul program politic modern al românilor din Transilvania. Odată cu el, ideea romanității românilor s-a transformat într-o veritabilă armă politică.
a
4. În Constituția de la 1866, suveranitatea poporului, exprimată prin formula „toate puterile statului emană de la națiune", era stipulată în articolul: a) 33; b) 42; c) 87; d) 7.
a
5. A promulga înseamnă: a) a dispune, printr-un act oficial, ca o lege să intre în vigoare, să devină executorie; b) a confirma o lege sau o dispoziție; c) a pune întrebări guvernului; d) a elabora o lege.
a
5. Cronica lui Nestor, scrisă în secolul al XII-lea, menționează: a) așezarea ungurilor în Panonia; b) ducatul lui Gelu; c) jupanatele lui Dimitrie și Gheorghe; d) elementul romanic la nord de Dunăre.
a
1. Românii au conviețuit de-a lungul secolelor VIII-IX, în cadrul unor formațiuni politice timpurii, mai ales cu: a) pecenegii; b) slavii; c) cumanii; d) longobarzii.
b
11. Cea mai importantă instituție centrală a Țării Românești și a Moldovei în Evul Mediu a fost Domnia; inspirată după modelul bizantin, domnia autocrată s-a afirmat ca domnie de drept divin.
b
11. La 10 mai 1866 Parlamentul României l-a proclamat șef al statului român pe Carol I; acesta a acționat ca factor de mediere în viața politică.
b
11. Neoliberalismul, doctrina P.N.L., afirma că România se găsea la începutul capitalismului; teoreticienii neoliberali au susținut cu argumente concepția dezvoltării „prin noi înșine".
b
11. Prima încercare a conducătorilor de la sudul Carpaților de respingere a suzeranității maghiare a venit din voievodatul lui Litovoi; fratele acestuia, Bărbat, s-a răscumpărat din prizonierat cu o sumă mare de bani.
b
11. Între anii 1711-1821 proiectul politic a fost elaborat de boierimea mare și mijlocie; au fost elaborate memorii și proiecte de reformă care au ca obiectiv apărarea existenței politice a Țărilor Române.
b
12. A. Adoptarea Regulamentului Organic în Moldova; B. Adoptarea Regulamentului Organic în Țara Românească; C. Ion Câmpineanu publică "Osăbitul act de numire a suveranului românilor." a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CBA.
b
12. Una dintre noutățile introduse de Constituția din 1923 era înființarea Consiliului Legislativ, care trebuia să avizeze legile; Se prevedea egalitatea între sexe, fără însă să se acorde drept de vot femeilor.
b
12. Țărănismul a fost ideologia P.N.Ț.; teoreticienii țărăniști erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată baza de materii prime provenite din țară.
b
13. Societățile secrete care au acționat între 1821-1848 au diversificat proiectele politice pentru statul modern român; Regulamentele Organice au reprezentat succese ale elitei românești pe linia modernizării și emancipării Principatelor.
b
13. Unul din obiectivele politicii externe ale lui Alexandru Ioan-Cuza a fost recunoașterea dublei alegeri; Domnitorul a susținut mișcarea de eliberarea a popoarelor din Europa Centrală și Estică.
b
15. Creștinismul a avut un rol important în procesul de romanizare a autohtonilor de la nord de Dunăre; Cea mai mare parte a cuvintelor limbii române provine din limba latină.
b
15. Prima capitală a Țării Românești a fost orașul Câmpulung-Muscel; aici se va așeza și prima necropolă domnească.
b
16. Conform Constituției din 1866 hotărârile judecătorești se pronunțau în numele domnului; Constituția din 1866 crea cadrul instituțional pentru un regim politic de monarhie constituțională.
b
16. Ideologia comunistă promitea oamenilor o schimbare totală a modului de viață, prin realizarea societății în care să fie instaurate egalitatea și dreptatea; Comuniștii aveau ca obiectiv politic instaurarea dictaturii proletariatului.
b
16. „Organul suprem al puterii de stat al Republicii Populare Române" devenea, în confomitate cu Constituția de la 1948, Marea Adunare Națională; aceasta deținea prerogativa de formare a guvernului.
b
17. A. Laonic Chalcocondil îi numește „daci" pe românii de la nordul Dunării și „vlahi" pe cei de la sud de Dunăre.; B. Intelectualii Școlii Ardelene susțin lupta de emancipare a românilor din Transilvania.; C. Apariția lucrării lui Benko Jozsef, „Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus". a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) CAB.
b
17. Până în 1931 țărăniștii au adoptat doctrina „porților deschise"; după guvernarea din 1928-31, țărăniștii au devenit adepți ai protecționismului.
b
17. În secolul al IX-lea o „țară a vlahilor" este menționată într-o cronică turcă; „Gesta Hungarorum" amintește de prezența în bazinul Dunării, chiar înainte de venirea maghiarilor, a „vlahilor".
b
17. În Țările Române extracarpatice, domnul reprezenta instanța supremă de judecată; titulatura oficială a monarhului era, în aceste state, aceea de „mare voievod și domn".
b
18. După 1774 au apărut primele proiecte de reformă care propuneau schimbări în economie și sistemul de guvernare; în Constituția cărvunară se susținea egalitatea în fața legii.
b
18. În anul 1947, a fost lansat un plan american de ajutorare economică a țărilor europene ruinate de război; în anul 1949, s-a înființaț NATO.
b
19. Dezvoltarea și organizarea Bisericii Ortodoxe Române s-a realizat sub oblăduirea Bizanțului; Biserica a fost un aliat de nădejde al voievozilor români în perioada medievală.
b
2. Principiul separației puterilor în stat a fost pentru prima dată concretizat în: a) Constituția din 1866; b) Regulamentele Organice; c) Proclamația de la Islaz; d) Constituția cărvunarilor.
b
2. Scopul Convenției de la Paris era: a) să realizeze Unirea politică; b) să dea Principatelor o formă de organizare definitivă; c) să dea Principatelor o formă de organizare provizorie; d) să realizeze o Unire temporară.
b
20. A. Este proclamată Republica Populară Română; B. Înființarea funcției de președinte al Republicii Socialiste România; C. Adoptarea primei Constituții Românești, de inspirație sovietică. a) CBA; b) ACB; c) CAB; d) BCA.
b
21. „Cronica lui Nestor" arată că, la trecerea ungurilor prin Carpații Păduroși spre Pannonia, aceștia i-au găsit acolo pe români și pe slavi. Românii din zona intracarpatică trăiau organizați în voievodate.
b
21. „Proclamația de la Islaz" preconiza o formă de guvernare republicană, cu un domn responsabil ales pe o perioadă de cinci ani. „Convenția de la Paris" (1858) stabilea o unire formală sub forma unei confederații, numită „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești".
b
22. A. Lev Troțki încearcă „exportul revoluției" B. apare mișcarea politică fascistă în Bulgaria; C. în Italia se instaurează regimul fascist al lui Benito Mussolini. a) ABC; b) ACB; c) BCA; d) BAC.
b
11. Meritul elaborării unui proiect politic în secolul al XVIII-lea aparține boierimii mici și mijlocii; au fost elaborate proiecte de reformă prin care revendicau un nou statut juridic.
d
13. Ideea romanității românilor a fost afirmată începând cu secolul al XVIII-lea, când etnogeneza românească a devenit o problemă politică; Istoricii aparținând Școlii Ardelene au susținut originea pur romană a românilor.
d
14. Constituția din 1866 a prevăzut ca formă de guvernământ monarhia autocefală; Titlul al II-lea al Constituției era intitulat „Despre drepturile românilor".
d
14. Criza dniastică a fost rezolvată de Parlament, în inauarie 1926, prin proclamarea lui Mihai ca Rege al României; în 1930, Carol al II-lea a fost proclamat Rege în locul fiului său, Mihai I.
d
15. Carol al II-lea a instaurat în 1938, monarhia autocefală; s-a menținut vechea practică politică prin care regele numea guvernul, apoi Parlamentul era dizolvat și se organizau alegeri care erau câștigate de guvern.
d
15. În toate programele Revoluției Române de la 1848-1849 se regăseau măsuri privitoare la rezolvarea reformei agrare; Reforma agrară a fost rezolvată în anul 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, pe modelul solicitat de pașoptiștii munteni.
d
16. În 1359, Nicolae Alexandru își ia titlul de strateg; În același an, întemeiază, la Curtea de Argeș, prima mitropolie a Țării Românești.
d
17. Domnia regelui Ludovic I de Anjou a început la 10 ani de la moartea voievodului Litovoi; în timpul acestui rege, a avut loc descălecatul lui Dragoș de Maramureș la est de Carpați.
d
17. Procesul etnogenezei românești s-a desfășurat la nordul, dar și la sudul Dunării, încheindu-se în secolul al VII-lea; substratul limbii române este traco-daco-moesic.
d
18. Domniile lui Grigore Dimitrie Ghica și Ioniță Sandu Sturdza s-au sfârșit în anul 1828, din cauza izbucnirii unui nou conflict ruso-austro-turc; cei doi domnitori fuseseră numiți de Poartă cu 6 ani înainte.
d
19. La începutul anului 1863 se constituia o grupare omogenă „monstruoasa coaliție"; Liberalii radicali au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866.
d
20. În secolul al XIV-lea se constituia Țara Cavarnei, având centrul la Caliacra; statul dobrogean unificat a fost creat de către Ivanco la sfârșitul acestui secol.
d
21. Secolul al XVII-lea a reprezentat perioada de înflorire a culturii medievale românești. Grigore Ureche observă, în Letopisețul Țării Românești, asemănarea dintre cuvintele românești și cele latinești, de unde concluzia originii comune a românilor din cele trei țări românești, care se trag toți „de la Râm".
d
21. Teoria potrivit căreia românii s-au format ca popor la sud de Dunăre a fost susținută și de istoricul A.D. Xenopol. Romanitatea este elementul esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român.
d
23. A. Menționarea conducătorilor locali Tatos, Seslav și Satza; B. Dobrogea este alipită Țării Românești de către Mircea cel Bătrân; C. Ahtum este ucis în confruntările cu maghiarii. a) ACB; b) CBA; c) ABC; d) CAB.
d
23. Balica unifică țările dintre Dunăre și Mare, întemeind statul dobrogean; Regii unguri au eșuat în încercarea lor de a impune principatul în Transilvania.
d
23. Legea electorală din 1947 desființa Senatul și instituia votul universal și pentru femei. Marea Adunare Națională avea o structură unicamerală.
d
25. A. Imperiul Bizantin revine la Dunărea de Jos; B. Creștinarea masivă a daco-romanilor; C. Încheierea etnogenezei românești. a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) CAB.
d
26. A. Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană; B. Unirea Dobrogei cu Țara Românească; C. Transilvania este organizată, prin „Diploma Leopoldină", ca Mare Principat în cadrul Imperiului Habsburgic. a) CAB; b) BCA; c) CBA; d) BAC.
d
28. A. partidul condus de Adolf Hitler câștigă alegerile pentru Reichstag; B. Germania atacă Polonia; C. sfârșitul războiului din Coreea. a) CBA; b) ACB; c) BCA; d) ABC.
d
28. Constituția din 1923 a fost supusă unui plebiscit asemenea „Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris". Constituția din 1923 preciza, la art. 1, că: „Regatul României este un stat național, unitar și indivizibil.".
d
29. În urma tratatului de pace de la Passarowitz, semnat în anul 1716, Banatul și Oltenia intrau sub stăpânire austriacă. În anul 1739, Oltenia revenea Țării Românești.
d
4. Uniunea Sovietică s-a dizolvat oficial în: a) ianuarie 1991; b) decembrie 1990; c) mai 1991; d) decembrie 1991.
d
6. Unitate administrativ-teritorială organizată în interiorul arcului carpatic de către maghiari, în secolele XII-XIII: a) scaun; b) ținut; c) ducat; d) comitat.
d
6. În perioada interbelică, sentimentele revizioniste și revanșarde ale populației germane au fost alimentate de nemulțumirea față de prevederile Tratatului de pace de la: a) Paris; b) Saint-Germain; c) Trianon; d) Versailles.
d
7. Cucerirea spațiului intracarpatic de către regalitatea maghiară s-a încheiat în secolul: a) al IX-lea; b) al XI-le; c) al XII-lea; d) al XIII-lea.
d
27. A. S-a redactat Suplex Libellus; B. S-a redactat Suplex Libellus Valachorum; C. A doua Diplomă a unirii. a) BCA; b) ACB; c) CBA; d) CAB.
d (a doua Diplomă a Unirii este a doua Diplomă Leopoldină, publicată la 1701)
20. Domnii regulamentari nu au avut abilitatea de a aplica programe reformatoare în țările lor; Revoluția pașoptistă a fost factorul care a determinat, în cele din urmă, sfârșitul domniilor regulamentare.
d (cică b)
26. A. Este recunoscută independența Serbiei, Muntenegrului și a României; B. proclamarea Independenței de Stat a României în Adunarea Deputaților; C. Rușii refuză încheierea unei convenții militare scrise cu România a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) CBA.
d (culegere, c, dar consider că refuzul încheierii unei convenții militare se produce la momentul negocierilor privind convenția semnată la București, 4.04.1877)
25. Dragoș a condus comitatul de graniță din Moldova, creat de regele maghiar Ludovic I, după campania sa antitătară; Descălecatul lui Dragoș a fost urmat de supunerea țării regalității maghiare.
d (marcă de apărare, nu comitat de graniță)
17. Constituția din 1938 a desființat separația puterilor în stat; ea a fost temeiul juridic al monarhiei autoritare și a pus capăt continuității constituționale.
d (menținerea formală a separării puterilor în stat, ei spun a)
14. Regii maghiari au colonizat în Transilvania, între secolul XIII-XIV pe secui, sași și cavalerii teutoni; cele trei autonomii ale privilegiaților au devenit un factor de coguvernare în Transilvania.
d (nu pe secui și sași, care au fost colonizați în secolele XI-XII)
27. Problema romanității românilor, precum și continuitatea lor în Transilvania, a creat mereu dispute între istoricii unguri și cei români. Cronicarii maghiari Anonymus și Simon de Keza nu contestă prezența românilor în Transilvania în momentul cuceririi maghiare.
d (nu și în perioada în care scriau Anonymus și Simon de Keza)
30. Regulamentele Organice au fost redactate de generalul rus Minciaki. Deoarece legile au fost percepute ca o frână în dezvoltarea societății românești, datorită unor prevederi, revoluționarii pașoptiști au dorit înlocuirea lor.
d (redactate de două comisii boierești, formate din boierii români reformatori)
22. Politica de containment (stăvilire) a expansiunii comunismului în Europa de Vest și în restul lumii a fost concepută de președintele american Harry Truman. După 1944, comuniștii au preluat puterea, cu sprijinul direct sau indirect al Uniunii Sovietice, țări precum Albania, China și Cuba.
d (reputatul diplomat american J.F. Kennan, iar nu președintele Harry Truman, este artizanul politicii de containment)
14. Prin Constituția din anul 1938 era desființată separarea puterilor în stat; România devenea în acest an o monarhie autoritară, în care regele nu numai că domnea, dar și guverna.
d (se menținea formal separarea puterilor în stat)
16. Amenințarea romană directă asupra dacilor a început să se manifeste din timpul regelui Decebal; Principala etapă a romanizării dacilor este cea care începe odată cu intrarea celei mai mari părți a statului dac sub stăpânire romană.
d (ÎNCĂ DIN TIMPUL LUI BUREBISTA avem amenințare romană directă!!!!!!!!!!!!!!)
16. La sfârșitul secolului al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a inaugurat politica de consolidare a absolutismului princiar; împăratul habsburg era reprezentat în Transilvania din prima jumătate a secolului al XVIII-lea de principe.
d (început de secol XVII)
21. A. Maghiarii au ajuns pe Someșul Mic; B. Este menționată Țara Sipenițului; C. S-a convocat prima Adunare Obștească. a) ACB; b) BAC; c) BCA; d) ABC.
d (Țara Sipenițului: coalizează, începând cu anul 1000, alături de Codrii Cosminului, așezările întărite create în jurul orașului Cernăuți, în perioada secolelor IX-XI)
23. În secolul al X-lea, cronica turcă „Oguzname" relatează despre o țară a vlahilor". La originea cuvântului „vlah" stă numele unui trib celt amintit de Cezar în lucrarea „De bello galico".
d („Oguzname" este în secolul IX)
22. Bula papală din 1234, dară de papa Grigore al IX-lea către viitorul rege Bela al IV-lea, menționează existența unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă în exteriorul arcului carpatic. Nicolae Alexandru înființează prima mitropolie ortodoxă a Țării Românești.
b
22. Constituția din 1866, deși era opera unei Camere preponderent conservatoare, avea un pronunțat caracter liberal. Actul fundamental introducea, pentru prima dată, numele de stat România.
b
22. Extremismul de stânga a fost reprezentat de către Partidul Comunist Român; Din cauza sentimentelor sale antinaționale Partidul Comunist Român a fost scos în afara legii în 1924.
b
15. Istoricii, A.D. Xenopol și D. Onciul, au susținut continuitatea daco-romană; în 1867 în Transilvania s-a instaurat dualismul austro-ungar.
b (eu aș spune a)
14. În „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor", Dimitrie Cantemir spune că romanii „sunt moșii și strămoșii noștri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor"; în secolul al XVIII-lea este lansată teoria imigraționistă care contestă autohtonia și romanitatea românilor.
b (există poate relație cauzală numai între mișcarea lui Klein și introducerea teoriei imigraționiste)
23. Toate regimurile totalitare din secolul al XX-lea au lichidat orice formă de opoziție politică. În România și Ungaria, partidele fasciste au fost aduse la putere cu sprijinul direct al Germaniei hitleriste.
b (mainly yes)
19. În Constituția din 1923 dreptul la proprietate a căpătat și o funcție publică; bogățiile subsolului sunt declarate proprietate de stat.
b (în culegere, a)
29. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au participat 1228 de delegați; Prezidată de Gheorghe Pop de Băsești, adunarea a ascultat raportul politic prezentat de Vasile Goldiș și a adoptat Rezoluția de unire.
b (în culegere, a)
18. De la jumătatea secolului XI și până la jumătatea secolului XIII, regalitatea maghiară a depus eforturi pentru a stăpâni integral Transilvania; în anul 1225, teutonii au fost alungați din Transilvania.
b (în culegere, a), dar cavalerii teutoni au fost alungați din Transilvania pentru că acționau pe cont propriu la sud și la răsărit de Carpați, nepunând nicio piedică finalizării expansiunii maghiare intracarpatice; plus că, defapt, expansiunea maghiară intracarpatică este marcată ca fiind încheiată odată cu aducerea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, astfel că alungarea lor nu poate fi legată decât de acțiunile din spațiul extracarpatic care nu au avut aprobarea coroanei maghiare)
5. Instituția Avocatului Poporului are ca funcție principală: a) protejarea drepturilor indivizilor care se consideră victime ale unor acțiuni ilegale ale administrației; b) protejarea drepturilor indivizilor care se condiseră victime ale abuzurilor de orice fel; c) să se pronunțe asupra constituționalității legilor; d) să se pronunțe asupra activității guvernului.
a
8. Ioniță cel Frumos primește titlul de rege al vlahilor și al bulgarilor de la papa: a) Clement al III-lea; b) Inocențiu al III-lea; c) Calixt al III-lea; d) Urban al III-lea.
a
9. Constituția Republicii Socialiste România din 21 august 1965 prevedea că: a) Marea Adunare Națională reprezenta organul suprem al puterii de stat; b) președintele RSR reprezenta puterea de stat în relațiile interne și internaționale; c) se revenea la județe ca forme de administrație locală; d) erau naționalizate toate mijloacele producție din România.
a
9. Regele Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate monarhică cu puțin timp înainte ca Germania să ocupe în mod pașnic: a) Austria; b) Cehoslovacia; c) Danemarca; d) reigunea sudetă din Cehoslovacia.
a
În Evul mediu românesc, instituția politică centrală a guvernării a fost: a) Sfatul domnesc; b) Adunarea Țării; c) Domnia; d) Mitropolia.
a
18. A. Instaurarea regimului comunist în China și Cuba; B. Se creează N.A.T.O.; C. Începutul marilor procese în U.R.S.S.; a) CBA; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
a (/b, will check)
11. Marile Puteri au impus la Berlin schimbarea articolului 7 al Constituției României din anul 1866; trei dintre aceste state au recunoscut independența României în anul 1880.
a (?)
13. Constituția adoptată în anul 1866 promova în România sistemul electoral cenzitar; alegătorii erau grupați în colegii electorale, în funcție de averea deținută, dar și de rangul social.
a (?)
20. Potrivit „Diplomei Leopoldine" din anul 1691, Transilvania a devenit o provincie habsburgică, condusă de un guvernator; acesta era ales de către Dieta Transilvaniei și confirmat de către Curtea de la Viena.
a (aș spune b, nu văd relație cauzală)
8. Sistemul politic românesc de la începutul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constituției de la 1923; România era o monarhie constituțională bazată pe principiul separării puterilor în stat.
a (spune d, dar de ce?)
1. În perioada interbelică elementul cheie al vieții politice românești a fost: a) Parlamentul; b) Monarhia; c) Guvernul; d) P.N.L.
a (în culegere , b)
16. Cuza conducea în mod autoritar și i-a înlăturat de la guvernare pe liberalii radicali; liberalii radicali conduși de Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti au organizat lovitura de stat din 11 februarie 1866.
a (în culegere d, poate în spiritul că A.C. Cuza nu i-a înlăturat de la guvernare, ci nu i-a cooptat la guvernare de la bun început pe liberalii radicali...)
19. Secolul al XVI-lea marchează europenizarea cunoștințelor despre originea romană a poporului român; Nicolaus Olahus, umanist de origine română, a fost primul care a susținut unitatea de neam, limbă și religie a românilor.
a (în culegere, b)
17. Primul reprezentant de seamă al umanismului românesc a fost Grigore Ureche; el a reliefat conștiința romanității și unității neamului.
a (în culegre, b)
23. La 22 iunie 1848, Nicolae Bălcescu trimitea o scrisoare către Alexandru Golescu, în care se vorbea despre mersul revoluției și sarcinile imediate care stau în fața guvernului provizoriu instalat la conducerea Țării Românești. Cooperarea dintre Rusia și Imperiul Otoman a dus la înlocuirea guvernului provizoriu din Țara Românească cu o locotenență domnească.
b
23. Voievodatele lui Seneslau și Litovoi erau obligate să participe cu forțe armate la războiaiele defensive ale Regatului Ungar. Voievodatul lui Seneslau era situat în stânga Oltului.
b
24. A. Spațiul istro-pontic devine o themă bizantină; B. Este înființat primul comitat unguresc în Transilvania; C. Menumorut respinge cererile solil maghiari. a) ABC; b) CAB; c) BCA; d) ACB.
b
24. Convenția de la Balta-Liman încheiată între puterea suzerană și cea protectoare a limitat încă o dată autonomia Principatelor; Războiul Crimeii, declanșat în 1853, a readus în prim planul politicii europene problema orientală.
b
25. Zidul Berlinului, ridicat în 1961, de către autoritățile comuniste din R.D.G., a devenit un simbol al divizării Europei. Înainte de ridicarea acestui „zid al rușinii", până la 12 500 de cetățeni est-germani se refugiau săptămânal în Berlinul occidental.
b
25. În secolul al XII-lea, teritoriul Transilvaniei a fost organizat, de regalitatea maghiară, sub forma unui voievodat. În opinia istoricului K. Horedt, extinderea autorității maghiare asupra Transilvaniei s-a produs în cinci etape.
b
26. Caracterul „imperialist" al stăpânirii sclavagiste romane în Dacia și importanța civilizatoare a slavilor este afirmat de teoria stalinistă. Adstratul limbii române este reprezentat de cuvinte de origine slavă.
b
26. Cucerirea maghiară în teritoriile intracarpatice a adus numeroase schimbări: colonizări masive în comitate și scaune, noi autorități administrative, militare și spirituale; Au continuat să funcționeze autonomiile românești, deosebit de puternice cu deosebire în „țările" de margine, în Hațeg, în Făgăraș, în Maramureș.
b
26. Proiectul de reformă intitulat „Așezământ politicesc", semnat de Simion Marcovici, susținea organizarea statului pe baza separării puterilor. Programele revoluțiilor din 1821 și 1848 au contribuit la conturarea proiectului statului român modern.
b
27. Pactul Briand-Kellog a avut ca scop izolarea militară și diplomatică a unor state revizioniste; Un alt instrument al statelor democratice a fost Liga Națiunilor.
b
27. În 1919, România se afla în rândul celor 28 de țări cu regim democratic, iar în 1940 se găsea în rândul celor 12 state cu regim dictatorial. În anii 1930, în Europa se înregistrează o criză a regimului democratic și o tendință de creștere a grupărilor de extremă dreaptă.
b
28. Administrația Țării Românești și a Moldovei se realiza prin intermediul unor dregători locali, în cadrul județelor și respectiv al ținuturilor. Un rol important în sistemul de apărare al Țării Românești și Moldovei l-au avut cetățile de le hotare și din interiorul țării.
b
29. A. Consiliul de Coroană de la Sinaia decide neutralitatea României; B. România devine dependentă economic și politic de Puterile Centrale; C. Ion I.C. Brătianu demisionează din funcția de prim-ministru a) BCA; b) ACB; c) CBA; d) BAC.
b
29. Cel de-al doilea deceniu interbelic în România are ca trăsătură alternanța la putere a național-țărăniștilor și a liberalilor. În moțiunea adoptată în 1935 la Congresul Partidului Național Țărănesc, se insista pe ideea de colaborare a tuturor forțelor sociale în cadrul statului național țărănesc, pe baza unei reale democrații.
b
29. Constituția din 1866 avea drept model Constituția belgiană din anul 1831. Textul Constituției românești a ținut seama și de tradiția actelor fundamentale care au funcționat în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
b
3. Cronicar român care a tras concluzia originii comune a românilor din Moldova, Transilvania și Țara Românească, care se trag toți „de la Râm". a) Dimitrie Onciul; b) Grigore Ureche; c) Ion Neculce; d) Constantin Cantacuzino.
b
3. Instituția de bază a sistemului politic românesc în perioada interbelică a fost: a) Monarhia; b) Parlamentul; c) Guvernul; d) Senatul.
b
3. Unii cărturari maghiari, încă de la sfârșitul secolului al XVI-lea, își exprimă neîncrederea față de teoria originii romane a românilor și a autohtoniei lor; Nu lipsesc însă și cei ce susțin teoria descdendenței românilor din romani, ca Huszti Andrasz, la mijlocul veacului al XVIII-lea.
b
30. A. Stingerea dinastiei Arpadienilor în Ungaria; B. Moldova devine stat riveran Mării Negre; C. Dobrotici primește titlul de despot. a) BAC; b) ACB; c) CBA; d) ABC.
b
30. Participarea României la Primul Război Mondial a urmărit eliberarea teritoriilor aflate sub dominație străină; Marea Unire a fost rodul voinței poporului român și s-a realizat într-o conjunctură internațională favorabilă.
b
30. „Supplex Libellus Valachorum" a reprezentat primul program politic modern al românilor din Transilvania și, odată cu el, ideea romanității românilor s-a transformat într-o armă politică. Dimitrie Cantemir a susținut originea pur romană a românilor, anticipând una dintre ideile de bază ale Școlii Ardelene.
b
6. A sancționa înseamnă: a) a dispune, printr-un act oficial, ca o lege să intre în vigoare, să devină executorie; b) a confirma o lege sau o dispoziție; c) a pune întrebări guvernului; d) a elabora o lege.
b
7. Prevedere cuprinsă în Constituția din 1948: a) PCR este forța politică conducătoare a întregii societăți; b) Comerțul intern și extern trec sub controlul statului; c) RPR este un stat al oamenilor muncii de la orașe și de la sate; d) Minoritățile naționale din RPR se bucură de egalitate deplină în drepturi cu poporul român.
b
8. S-a cerut unirea și independența Principatelor sub protecția Rusiei și Austriei în: a) Memoriul de la Focșani; b) Memoriul de la Șistov; c) Memoriul adresat lui Napoleon; d) Memoriul lui Ienăchiță Văcărescu.
b
8. În 1940, numărul țărilor europene cu regim dictatorial era de: a) 8; b) 12; c) 16; d) 28.
b
9. (?) Document al Revoluției de la 1821 cu rol constituțional: a) Proclamația de la Padeș; b) Cererile norodului românesc; c) Prima proclamație către bucureșteni; d) A doua proclamație către bucureșteni.
b
9. În 1927 s-a constituit partidul politic: a) L.A.N.C.; b) Legiunea Arhanghelului Mihail; c) Garda de Fier; d) Totul pentru țară
b
11. Moldova, Valahia și Transilvania s-au constituit ca voievodate în Evul Mediu; instituția domniei a luat naștere odată cu formarea statelor feudale.
b (?)
21.(?) A. România a semnat Convenția asupra discriminării față de femei; B. S-a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului; C. Consiliul Europei a adoptat Carta Drepturilor Omului a) BAC; b) BCA; c) CBA; d) ABC.
b (Convenția asupra discriminării față de femei: 1982; Consiliul Europei adoptă Carta Drepturilor Omului/ Declarația Universală a Drepturilor Omului în 1950, sub numele de Convenția Europeană a Drepturilor Omului)
18. Pozițiile divergente ale Marilor Puteri în privința unirii Principatelor au făcut să se decidă convocarea unor Adunări ad-hoc; Adunările ad-hoc nu puteau lua hotărâri, ci făceau doar propuneri Marilor Puteri.
b (cică a)
20. A. Sfârșitul Republicii de la Weimar; B. Se constituie „Liga Națiunilor"; C. Instaurarea regimului comunist în Iugoslavia. a) ACB; b) BAC; c) CBA; d) ABC.
b (comunism în Iugoslavia: 1945)
18. La începutul anului 1917, în Rusia țaristă au izbucnit grave tulburări, care au dus la abdicarea țarului și proclamarea republicii ; la 23 martie 1917, regele Ferdinand se adresa oștilor Armatei Române, promițându-le înfăptuirea reformelor agrară și electorală imediat după sfârșitul războiului
b (de unde a?)
Protocronism înseamnă: a) etapa de intensificare a legăturilor comerciale și a schimburilor culturale care a caracterizat perioada premergătoare „globalizării moderne" din secolul al XIX-lea b) idee în gândirea metafizică care susține că progresul este un concept real care conduce la îmbunătățirea lumii c) curent de idei preocupat să pună în valoare prioritatea unei idei, teme, etc. d) principiu potrivit căruia, în epoca modernă, cultura unui popor se dezvoltă, prin imitație și adaptare, în strânsă interdependență cu celelalte culturi
c
13. Primul principe al Transilvaniei este atestat documentar în anul 1111, numindu-se Mercurius; Transilvania și-a păstrat statutul de voievodat vasal Ungariei până la jumătatea secolului al XVI-lea, când a fost transformată în pașalâc.
c (1301: destrămarea dinastiei arpadiene; ieșire temporară de sub vasalitatea maghiară)
24. Pe baza graiului oltenesc se constituie, în secolul al XIX-lea, limba română literară. Tot atunci, Martin Opitz afirma că „limba română este cea mai apropiată de limba latină dintre toate limbile romanice."
c (Martin Opitz face acea afirmație în secolul XVII)
14. Poporul român poartă „sigiliul Romei", așa cum scria Nicolae Iorga; însușirea limbii latine de către autohtonii geto-daci a reprezentat premisa procesului de romanizare.
c (NU premisa, ci finalitatea)
28. A. Mihai Roller neagă romanitatea românilor, exagerând rolul elementului slav în etnogeneza românească; B. A.D. Xenopol publică „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană"; C. Formarea statului național român unitar. a) BAC; b) CBA; c) BCA; d) ABC.
c (STAT NAȚIONAL ROMÂN UNITAR= România Mare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!)
22. După 1965, Partidul Comunist Român a cultivat cu mare dibăcie imaginea unei forțe politice dornice de liberalizare; Între 1975-1978, existau tot mai numeroase semne de apariție a cultului personalității.
c (Tezele din Iulie 1971 dau startul apariției cultului personalității lui Ceaușescu)
23. Protectoratul rusesc și suzeranitatea otomană se vor menține în Principate până la încheierea Tratatului de la Paris din 1856; Prin Convenția de la Paris, sudul Basarabiei reintră în componența Moldovei.
c (dar și primul enunț e puțin greșit)
16. Intervenția militară otomană a pus capăt mișcării lui Tudor Vladimirescu; imediat, pentru restabilirea situației, sultanul a decis numirea unui nou domnitor.
c (nu imediat după, ci la un an după)
14. Problema agrară a constituit principala problemă socială a revoluției de la 1848; în Țara Românească s-a constituit Comisia proprietății care avea ca scop împroprietărirea țăranilor.
c (scopul Comisiei proprietății era găsirea unei soluții la problema agrară, nu neapărat împroprietărirea țăranilor??)
11. Transilvania și-a păstrat structura voievodală în timpul stăpânirii maghiare; instituția stărilor privilegiate avea la bază criteriul național.
c (în culegere, b, dar criteriul național este lezat din moment ce națiunea majoritară în stat nu are acces la guvernare)
11. Uniunile de obști constituite în spațiul românesc au fost numite de Nicolae Iorga „romanii populare"; din acestea au evoluat principatele și voievodatele, ca formațiuni politice.
c (în culegere, b, dar e cnezate nu principate)
27. A. S-a constituit primul guvern la venirea principelui Carol; B. S-a organizat plebiscitul care s-a pronunțat pentru aducerea lui Carol I; C. S-a constituit primul Parlament bicameral. a) BCA; b) BAC; c) CBA; d) ABC.
c (în manual zice a, dar primul Parlament bicameral s-a constituit la 1864)
24. Consiliul de Coroană de la Cotroceni, întrunit în anul 1916, a aprobat oficial intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei. Conform planului de operații militare „Ipoteza Z", două din cele trei armate române au pornit ofensiva în ziua de 15 august 1916, pe toată lungimea graniței cu Austro-Ungaria.
c („Ipoteza Z" împarte armata română în 4 părți!!)
