FLAGELATE

Giardia duodenalis/ G lamblia/ G intestinalis

-flagelat cavitar intestinal -> ag etiologic GIARDIOZA/LAMBLIAZA

Trypanosoma specii?

1) Trypanosoma *brucei* - AFRICANĂ (T.b. gambiense si T. b. Rhodesiense) 2) Trypanosoma *cruzi *- AMERICANĂ

Dg Trichomonoza uro-gen

1. Dg. Morfologic - Identificare: Trofozoiţi ‐ în secreţiile genitale (vaginală‐ ideal recoltare în perioada pre‐ si post‐ menstruală/ uretrală/prostatică) / urină → examen microscopic direct preparat nativ; frotiu colorat Giemsa → culturi (diverse medii, tehnica In PouchTV) 2. Dg. Imunologic : → detectare Antigene de Trichomonas vaginalis în secreţii genitale/urina →imunocromatografie 3. Dg. Genetic → detectare ADN Trichomonas vaginalis → PCR, RT‐PCR multiplex

Dg tryp americana/boala chagas

1. Dg. Morfologic a) în sânge → identificare de Tripomastigoți +/‐ amastigoți, prin: ‐ Ex. microscopic sânge preparat nativ‐ mobilitate tripomastigoți ‐ Frotiu sg + picătura groasă (ambele colorate Giemsa) ‐ tripomastigoti extracelulari + amastigoti intramonocitari ‐ Tehnici de concentrare a paraziților în sg‐ MBCM/ QBC → identificare de Epimastigoți ‐ Culturi din sânge pe mediul NNN b) prin biopsie musculară →identificare de Amastigoți ‐ Examen histopatologic: pseudochiști cu amastigoti in fibra musculară c) ‐ prin Xenodiagnostic‐ se lasă pe tegumentul pacientului, în cutii prevăzute cu plasă, ploșnițe sterile (neinfectate) să ia prânzul hematofag, apoi, se face examen microscopic fecale insectă la 30, 60, 90 zile după prânzul infectant de la pacient →identificare Metatripomastigoți 2. Dg. Imunologic: ‐ identifică anticorpii IgG anti‐Trypanosoma cruzi, prin IFA, ELISA, WB 3. Dg. Genetic: ‐ identifică ADN Trypanosoma cruzi ‐ PCR, RT‐PCR, LAMP 4. Dg. imagistic ‐ Radiografie toracică‐ cardiomegalie ‐ Examen radiologic tranzit baritat - megaesofag/megacolon

Dg Giardioza

1. Dg. Morfologic - Identificare: a) Trofozoiţi. ‐ în materii fecale → examen CPZ direct cu Ser fiziologic; coproculturi (diverse medii). ‐ în conținut duodenal ‐ lichid duodenal, bilă, mucus: → recoltat prin Capsulă enterotest/Tubaj duodenal/ Prelevare endoscopică → examen microscopic direct cu Ser fiziologic / frotiu colorat Giemsa ‐ în biopsie duodenală → recoltata prin EDS +/‐ asistență Pill‐videocamera → examen histopatologic b) Chişti ‐ în materii fecale → examen CPZ direct cu Ser fiziologic, Lugol; frotiu colorat Giemsa ! Pentru dg. şi monitorizarea eficienţei tratamentului → examene CPZ repetate la interval de 7‐10 zile 2. Dg. Imunologic : ‐ detectare coproantigene de Giardia lamblia (imunocromatografie, direct immunofluorescent assay=DFA, enzyme‐linked immunosorbent assay= ELISA). ‐ anticorpi specifici IgA, IgG ‐ fără importanţă clinică 3. Dg Genetic: → detectare ADN Giardia lamblia - PCR, RT‐PCR multiplex

Dg tripanosomioza africana/boala somnului

1. Dg. Morfologic - Identificare: Forme tripomastigote ‐ în sânge, LCR, lichid de puncţie ganglionară =facil pt. T. brucei rhodesiense ‐ puseele de parazitemie sunt importante şi frecvente; =dificil pt T. brucei gambiense ‐ puseele parazitemice sunt mai rare şi neregulate, prin: ‐ examen microscopic direct, preparat nativ ‐ recoltare în puseu febril ‐ ex. microscopic în contrast de fază ‐ mobilitate +++ ‐ frotiu colorat Giemsa și picătura groasă (sânge) ‐ tehnici de concentrare a paraziților în sânge: MBCM/ QBC Epimastigoți ‐ culturi din sânge pe mediul NNN 2. Dg. Imunologic: ‐ identifică anticorpii specifici IgM anti‐ Trypanosoma brucei gambiense - util pentru screening în teren, în faza 0+1 ‐ test hemaglutinare directa‐ Tryp CATT ‐ Dozare antigene parazitare - util pt. monitorizare terapeutică 3. Dg. Genetic: ‐ identifică ADN Trypanosoma brucei gambiense/ Trypanosoma brucei rhodesiense ‐ PCR, RT‐PCR 4. Dg. de circumstanţă: ‐ Hematologic ‐ anemie, hiperleucocitoză, plasmocitoză ‐ IgM ↗ în ser şi LCR - monitorizare după tratament, dg. recidive ‐ LCR: proteine, celularitate (plasmocite activate/celule Mott)‐ T.b gambiense +/‐, T.b. rhodesiense ++.

Dg Leischmanioze

1. Dg. Morfologic ‐ nu stabilește dg. de specie; Identificare : ‐ în produse biologice recoltate în funcție de leziuni = material prelevat din leziunea cutanata/mucoasa, puncţie osoasă, splenică, hepatică, biopsie cutanată în NPKA Amastigoţi intracelulari (celulele SRE) → frotiu colorat Giemsa; examen histopatologic Promastigoţi → cultură pe mediul NNN 2. Dg. Imunologic ‐ util în leishmanioza viscerală: ‐ de screening‐ detectare în sânge a anticorpilor IgG anti‐complex Leishmania donovanni‐ imunocromatografie pe bază de antigen recombinant rk39 (la imunocompetenți) ‐ detectare în ser a anticorpilor IgG anti‐complex Leishmania donovanni‐ DAT, ELISA, WB, IFAT 3. Dg. Genetic ‐ stabilește specia de Leishmania→ idenficare ADN - PCR/ RT‐PCR 4. Dg. de circumstanţă (în boala Kala‐Azar): ‐ anemie,trombopenie, leucopenie (mimează un sindrom de aplazie medulară) ‐ hipergamma‐globulinemie, hipoalbuminemie (markeri de evoluţie sub tratament)

Leishmanioze viscerale/ Kala Azar/boala neagra/febra dum dum

1. L. donovani donovani‐ antroponotică 2. L. infantum‐ zoonoză (caine, rozatoare) 3. L. chagasi‐ zoonoză (caine, canide salbatice) Vectori: Phlebotomus spp si Lutzomyia spp PATOGENIE ‐ Hiperplazie histiomonocitara a splinei, ficatului, ganglionilor limfatici si a maduvei osoase hematogene, unde macrofagele sunt distruse de catre paraziti ‐ maduva osoasa se "epuizeaza" datorita productiei prioritare de celule ale sistemului monocito‐ macrofagic: pancitopenie CLINICA ‐ Incubatie variabila, cu o medie de 4‐6 luni ‐ Stare generala bună (pentru o lunga perioada) ‐ Leishmanioza primară - mică leziune cutanată - leishmaniom ‐ Febra zilnică, cu doua vârfuri hipertermice "febra în dromader" ‐ Splenomegalie ‐adenomegalie‐hepatomegalie (cea mai mare splina din patologia tropicala) ‐ Pancitopenie (anemie, leucopenie, trombocitopenie) ‐ Hiperpigmentarea mucoaselor, colorație pămîntie/ teroasă a tegumentelor (Kala‐ azar=boala neagră)/ tegumente albe, marmorate (L. infantum) ‐ Disproteinemie (↘albumine) ‐ Cașexie COMPLICAȚII ‐ Leucopenia →Suprainf. Bacteriene ‐ Trombocitopenia → Sângerări ‐ Inflamația cronică → Amiloidoza renala si hepatica ‐ Noduli post Kala‐azar (NPKA)‐ macule și noduli moi‐xantomatoși, nu ulcerează; generati imunologic (IL 10 si hipersensibilizare tardiva tip IV): ∙ Absenți în Bazinul Mediteraneean si America de Sud ∙ Timpurii în Africa (9 luni), exceptie Africa de Est ∙ Tardivi în India și Africa de Est (Sudan) (2‐10 ani) EVOLUTIE ‐ Boala mortala in absenta tratamentului, prin casexie sau un sindrom hemoragic sau o infectie bacteriana ‐ sunt posibile foarte rar remisiuni spontane EPIDEMIOLOGIE KALA‐AZAR ‐ Areal geografic larg (India, America, Africa, Asia si zona Medi

Leishmania morfologie

1. Promastigot (leptomonas), flagelat‐ la gazda nevertebrata: ‐ 12‐14x 1,5‐3microm ‐ alungit ‐ flagel anterior ‐ 1 nucleu ‐ kynetoplast ‐ reprezintă forma infectantă pt gazda vertebrată 2. Amastigot, neflagelat (corp LD, leishmania), intracelular, in macrofage (piele, mucoase, viscere=SRE sistem reticuloendotelial) ‐ la gazda vertebrata: ‐ 2‐4m Ø ‐ 1 nucleu unic, mare ‐ kynetoplast mic

G. duodenalis morfologie

1. Trofozoit: ‐ piriform, 10‐12 x 5‐7 μm, cu faţa ventrală concavă şi faţa dorsală convexă; ‐ 2 nuclei în regiunea anterioară; ‐ corpusculi bazali, la originea a 4 perechi de flageli; ‐ corpuscul median; ‐ disc adeziv pe faţa ventrală. 2. Chist: ‐ ovoid/ rotund, ‐ 7‐10 μm; ‐ perete gros, bilamelar, refringent; ‐ 2‐4 nuclei; ‐ flageli lineari ("S", litere chinezeşti); ‐ corpuscul median ‐ F. rezistent în mediu -infectant

Leishmanioze cutaneo-mucoase, ale lumii noi( zoonoze)

1. ULCERUL CHICLERO (pavilionul urechii) - (produs de L.mexicana mexicana): Papula unică → ulceraţii cartilaj nazal/pavilionul urechii si pierdere de tesut; evolutie cronică (20 ani) 2. FORMA ESPUNDIA (nas/buză de tapir)‐ (produs de L. brasiliensis brasiliensis): Papulă→ ulceraţie extinsa, inclusiv tesut osos + adenopatie locoregionala, cu evolutie graduala; Mutilare faciala, cai anatomice aberante la nivelul masivului facial 3. PIANUL DE PĂDURE (tegumente) ‐ (produs de L. brasiliensis guyanensis): ulcerații acoperite de cruste/ papule/ noduli, uneori asociați cu limfangita 4. FORMA UTA (mucoasa buco‐faringiana)‐ (produs de L. peruviana): ulcerație unică cu extindere la mucoasa bucală ‐ Afecteaza mai ales muncitorii forestieri din America Latina, constructorii de drumuri, turistii ‐ Leziunile sunt mai grave si de durata decat cele ale Lumii Vechi, pot deveni mutilante si se complică: suprainfecții, pneumonii de aspirație, carcinoame bazo‐celulare (espundia) ‐ Necesita tratament ‐ Zoonoze‐ rezervor animal ‐ Vector: Lutzomyia si Psychodopygus spp‐ musculite hematofage forestiere (numai femelele) EPIDEMIOLOGIE Leishmanioze cutaneo‐mucoase ‐ Areal geografic american (America de Sud, Centrala, Mexic, Texas) ‐ Zoonoze: rozatoarele+ rezervor animal silvatic ‐ Vectorii au hematofagie exofagica (de exterior), fiind activi dimineata, la rasaritul soarelui PROFILAXIE Leishmanioze cutaneo‐mucoase ‐ Strategie de tip R, exclusiv, individuala , prin protectie personala cu imbracaminte adecvata si impregnata cu repelenti, evitarea orelor matinale (in zone forestiere si cu vegetatie) ‐ Vaccinarea: anti‐L. Brasiliensis

Tr vaginalis manif clinice femei

A) MANIFESTARI CLINICE LA FEMEI Incubaţia: zile, în funcţie de doza infectantă şi de condiţiile locale a) Infecție asimptomatică ‐ nediagnosticată și netratată, devine manifestă în 6 luni. b) Vulvovaginita acută : ‐ prurit genital ‐ senzaţie de arsură genitală ‐ leucoree abundentă, iniţial spumoasă ‐ dispareunie c) Vulvovaginita cronică : ‐ Leucoree seroasă, redusă cantitativ, uneori cu striaţii sanguinolente ‐ Dispareunie ‐ colpita maculară ˮstrawberry cervixˮ COMPLICAȚII LA FEMEI ‐ Suprainfectii bacteriene: bartholinite, metroanexite, boli inflamatorii pelviene ‐ Tulburari de fertilitate: avort spontan, sarcini ectopice, infertilitate secundara ‐ Oncologice (potențial oncogen) : displazii premaligne exocol, cancer de col uterin ‐ Infectii urinare

Tryp. BRUCEI general

BOALA/ INFECȚIA: a) Trypanosoma brucei gambiense (prezent la om, porc, caine, bovine): BOALA SOMNULUI, cu evoluție lentă‐ 90% dintre infectii (Africa de Vest si Centrala) -> cazuri epidemice b) Trypanosoma brucei rhodesiense ‐ prezent la antilope, bovine, ovine, accidental la om: BOALA SOMNULUI EST‐AFRICANA, cu evol. rapidă ‐ (Africa de Est si Sud) -> cazuri sporadice DISTRIBUTIE GEOGRAFICA: 140 lat N şi 29 0 S pe continentul african, altitudine maximă=1800 m MAGNITUDINEA BOLII ‐ Boala somnului (trypanosomiaza africana) apartine categoriei OMS de boli neglijate (NTDs‐ neglected tropical diseases‐engl.) ‐ 65 milioane oameni cu risc de imbolnavire ‐ Sub 10000 cazuri de boala raportate de OMS, 2018 ‐ Prevalenţă în creştere ‐ Uganda: regiune de co‐existenta a speciilor de Trypanosoma brucei CICLUL BIOLOGIC PRESUPUNE MULTIPLICARE LA 2 GAZDE: 1. GAZDA NEVERTEBRATA (GN) = o insecta vector, hematofagă la ambele sexe: (musca Tse‐tse)= Glossina spp. ‐ Glossina palpalis, Glossina morsitans, etc 2. GAZDA VERTEBRATA (GV) = ‐ Om, porc, caine, bovine : pt T.b. gambiense ‐ antilope, bovine, ovine, accidental omul: pt T.b. rhodesiense

Leishmania general

BOLI/ INFECȚII: LEISHMANIOZELE: majoritatea‐parazitoze comune omului si animalelor ‐zoonoze‐ CADRU GENERAL ‐ Inmultire digenica: amastigot (intramacrofagic, la GV) si promastigot (la GN=insecta‐vectoare) ‐ Transmitere vectorial‐inoculativ (30 specii vectoriale) ‐ Paraziti tropicali si subtropicali/mediteraneeni ‐ Majoritar, cu rezervor animal (zoonoze) ‐ 2 milioane cazuri noi/an, 1 MILIARD oameni la risc de imbolnavire, 88 tari endemice ‐ Apartin grupului OMS de boli tropicale neglijate (NTDs‐neglected tropical diseases‐engl.) ÎN CICLUL BIOLOGIC SUNT NECESARE 2 GAZDE (multiplicare digenică): 1. GAZDA NEVERTEBRATA = o insecta vector (30 specii); numai femela este hematofaga:!!!!! ‐ in Asia, Africa, Orientul Mijlociu, Bazinul Mediteraneean ‐ Phlebotomus spp. ‐ in America - Lutzomyia spp. și Pshychodopygus spp. 2. GAZDA VERTEBRATA: ‐ Omul ‐ Câinele ‐ Canide salbatice ‐ Rozatoare ‐ Maimuta

Tr vaginalis ciclu biologic patogenie

CICLUL BIOLOGIC Om infectat -> Contact sexual neprotejat Trofozoiţi transmiși în secreţiile genitale, Multiplicare prin diviziune binară -> Om infectat 2 PATOGENIA ‐ Se datorează multiplicării trofozoiţilor pe epiteliul genital (efect citopatic dependent de contact) ‐ Aderare de epiteliu ‐ Hemoliză (fierul este necesar metabolismului parazitar)‐are receptor pentru eritrocite, elibereaza o enzima proprie (perforin‐like)→ hemoliza si oferta crescuta de fier ‐ Eliberarea factorilor solubili parazitari (proteinaze lizozomale): ‐ CDF (cell‐detaching factor)‐ dezintegerază epiteliul, distruge lactobacilii și crește pH‐ul→6. ‐ cisteinproteinazele ‐ clivează IgA și C3. Majoritatea femeilor infectate sunt simptomatice Majoritatea barbatilor infectaţi sunt asimptomatici

Boala somnului epidemio+profilaxie

EPIDEMIOLOGIE ‐ Areal geografic limitat la "centura Africana": 14°latitudine Nordica‐29°latitudine sudica, max 1800 m altitudine ‐ T. b gambiense este antropo‐perizoonotica (om, porc, caine, bovine), cu habitat forestier ecuatorial ‐ T. b. rhodesiense este zoonotica, de savana ‐ Apartine grupului OMS de boli tropicale neglijate (NTDs‐neglected tropical diseases‐engl.) ‐ Transmitere: vectorial - inoculativ, musca "tze‐tze" ≡ Glossina spp. PROFILAXIA a) Individuală: ‐ Evitare contact cu vectorul ‐ Utilizarea hainelor cu mâneci lungi, in culori neutre ‐ Chimioprofilaxie individuală - controversata (toxica) ‐ Nu exista vaccin b) Colectivă: ‐ Glossina spp sunt vectori inventivi de tip K (knack), necesita metode inventive de preventie: capcane cu atractanti ( bionice, supravegheate prin satelit, odorizante, insecticide)

Tr vaginalis epidemio +profilaxie

EPIDEMIOLOGIE ‐ rezistență la chimioterapice, explicabilă prin asociațiile simbiotice ale parazitului: extracelulare (streptococi nehemolitici) și intracitoplasmatice (Mycoplasma spp. și virusuri) ! Tratamentul se administrează simultan ‐LA AMBII/ TOTI PARTENERII SEXUALI! ‐ Cosmopolit, frecventa cauza de boala cu transmitere sexuala in tarile dezvoltate ‐ Strict uman ‐ Potential oncogen PROFILAXIE 1. Individuală : ‐ Evitarea contactelor sexuale întâmplătoare neprotejate ‐ Igienă sexuală şi locală riguroasă ‐ Prezervativ 2. Colectivă: ‐ Educaţia sexuală a populaţiei

Flagelate cavitare tipuri?

Giardia duodenalis Trichomonas vaginalis

G. duodenalis general

Giardia duodenalis este cosmopolit; se multiplică prin diviziune binară; există 8 genotipuri sau asamblaje (A‐H), fiecare cu cîte 5 cromozomi - asamblajul A ESTE STRICT UMAN. Omul, dar și animalele (câini, pisici, castori, rozătoare) reprezină rezervorul de paraziți. Parazitul se elimină prin materiile fecale. Giardia duodenalis nu are mitocondrii, având metabolism anaerob.!!!!!,

Boala somnului

Incubatia: 5‐20 zile Faza 0 (cutanată): șancrul de inoculare: TRIPANOM (prezent in inf cu T. brucei rhodesiense, absent la T.b. gambiense) - papulă cutanată indurata, dureroasa, ulcerativa, pruriginoasa, cu adenopatie satelita; persista 3‐4 sapt, apoi vindecare spontana cu cicatrice Faza 1 (hemo‐limfatică)/ acută: ‐ Febra neregulată: 38‐38,5C, anarhica, rebela la tratament ‐ Adenopatie laterocervicală posterioară bilaterală (semnul Winterbottom) ‐ patognomonic la T.b.gambiense ‐ Hepatosplenomegalie moderata ‐ Mialgii ‐ artralgii ‐ Semne cutanate: ‐ tripanide (erupții în formă de frunză de arțar) pe trunchi si radacinile membrelor, rash circinat ‐ prurit generalizat ‐ edeme ale fetei (fizionomie japoneză) ‐ Semne de atingere neurologică: cefalee persistenta, iritabilitate, tulb. de sensibilitate si motorii. Faza 2 (neurologică/ meningo‐encefalitică/cronică) ‐ cu componentă autoimună): ‐ tulburari de somn (inversarea ritmului nictemeral/circadian) ‐ hiperestezii (in zona nervului ulnar = semnul Kerandel sau semnul cheii), ‐ paralizii si parkinsonism (hipertonie/tremuraturi) pe grupe musculare izolate ‐ tulburari endocrine (afectare ax diencefalo‐hipofizar) ‐ tulburari psihice (apatie, demisie sociala/familiala, psihoze cu agresivitate, imprevizibilitate) ‐ emaciere, somnolență continua,comă si deces (în medie 3 ani‐ la T.b. gambiense, 4‐8 luni la T.b.rhodesiense).

tryp cruzi clinic

Incubaţie: 10‐20 zile A) Faza inițială/Debut insidios‐ semne de acompaniament prezente/ absente: ‐ Conjunctivale 30‐40 % ‐semn Romaňa (mai ales la copii) - edem bipalpebral unilateral, conjunctivita unilaterală, adenopatie preauriculară+/‐ cervicală satelită; inconstant dacriocistită (hiperlăcrimare) unilaterala ‐ Cutanate: chagom 30% ( şancrul de inoculare) necrotic, inflamator ‐ Stare febrilă B) Faza acută (10%‐ deces) ‐ Febră, frisoane, curbatură, stare generală alterată ‐ Rash punctiform tranzitoriu nepruriginos ‐ adenopatie generalizată ‐ semne cardiace: tulburări de ritmasistolie, miocardită ‐ Meningoencefalită acută, cu meningism, comă și deces (copii mai mici de 5 ani) C) Faza nedeterminată sau intermediară: ‐ Latenţă asimptomatică/ paucisimptomatică, în care bolnavul poate transmite parazitul la insecte, eventual întreruptă de faza cronică. ‐ modificari somatice si functionale fruste (hipertrofia bilaterala de glande parotide, depletie de celule Leydig la barbat) D) Faza cronică propriu‐zisă‐ cu componentă autoimună: ‐ Instalare dupa 20‐25 ani de la faza acută (30‐40%) ‐ Datorată localizării amastigoţilor intracelular, asociată cu fenomene autoimunedistrugerea plexurilor nervoase intrinseci cardiace, digestive: ‐ Cardiomiopatia chagasiană/Miocardita chagasiană cronică cardiomegalie, anevrisme, tromboembolism, tulburări de ritm si conducere insuficiență cardiacă, moarte subită ‐ Megalii viscerale (megaesofag disfagie, regurgitare, compresie mediastinală; megacolon constipație cronică, volvulus sigmoidian; megavezică, megauretere) PROFILAXIE ‐ Masuri colective antivector: ‐ Reduviidele sunt insecte de tip K (knack), necesita

Trypan cruzi morfologie

La G. NEVERTEBRATĂ: a) Epimastigot (la vector -forma de multiplicare in tubul digestiv): ‐ Alungit ‐ 1 nucleu ‐ 1 flagel cu inserţie anterioară →Membrană ondulantă scurtă b) Metatrypomastigot: Forma infectantă, din intestinul terminal/dejectele vectorului ‐ Asemănător formei de trypomastigot, însă cu un flagel mai scurt La G. VERTEBRATĂ: a) Tripomastigot (monomorf, Forma sanguină extracelulară): ‐ 15‐20m, alungit ‐ 1 nucleu ‐ 1 kinetonucleu proeminentflagel cu inserție posterioară lung →membrană ondulantă lungă b) Amastigot (Intracelular, în macrofage, nevroglia sistemului nervos parasimpatic si miocit neted/ striat, inclusiv cardiac‐ în țesuturi alcătuiesc conglomerate= pseudochisturi): ‐ Rotund‐ovalar 2‐6m ‐ 1 nucleu ‐ 1 kinetoplast +1 flagel embrionar

G duodenalis manif clinice

Localizare: intestin subtire Incubaţia: funcţie de doza infectantă, tulpină, condiţiile locale şi rezistenţa individuală (10‐60 zile) a) Forme asimptomatice (adulți si purtatori sanatosi) b) Giardioza acută (1‐3 saptamani) ‐ Dureri epigastrice ‐ diaree apoasă fetidă, explozivă, steatoreică ‐ greaţă, vomă ‐ sindrom gazos: meteorism, flatulenţă, eructaţii ‐ intoleranţă la lactoză ‐ Complicaţii la copii : malabsorbţie pt. lipide, glucide, proteine, Vit. B12, acid folic c) Giardioza cronică ‐ inapetenţă ‐ abd. cronic dureros ‐ tulburări de tranzit ‐ malabsorbtie ‐ manifestări alergice cutanate, respiratorii, oculare ‐ tulburări nervoase (insomnie, agitaţie, scadere randament intelectual)

Tryp. brucei morfologie

MORFOLOGIE ‐ parazit strict extracelular: A) La G.N: 1) Epimastigot= Forma de multiplicare in intestinul insectei ‐ 1 Nucleu ‐ 1 Flagel cu inserţie anterioară, care formează o membrană ondulantă scurtă 2) Trypomastigot metaciclic/metatrypomastigot = forma infectantă pentru om, în glandele salivare ale vectorului ‐ 1 Nucleu ‐ 1 Flagel f. scurt cu inserţie posterioară, ce formează membrana ondulantă B) La G.V : Trypomastigot‐ polimorf‐ în sânge, ganglioni, LCR: ‐ Alungit (slender): 20‐40 m‐ produce boala, se multiplică la om‐esential in patogenie ‐ Scurt 15‐25m (stumpy) formă de rezistenţă (120‐200 ore in sg)‐ infectiv pt Glossina spp‐ rol in transmitere la vector ‐ 1 Nucleu static central ‐ 1 flagel cu inserție posterioară, ce formează membrana ondulantă.

G. duodenalis patogenie?

PATOGENIA ‐ Obstrucție mecanică enterocitară datorată multiplicării trofozoiţilor pe epiteliul intestinal, prin discul adeziv ‐ este impiedicata absorbtia elementelor nutritive ‐ Mecanism enzimatic: depleție de dizaharidaze și lipaze ‐ Mecanism citologico‐imunologic: limfocite T→citotoxine→pierderi enterocite→accelerarea turnover‐ului celular→ enterocite imature ‐ Mecanism intraluminal: deconjugări biliare, inhibiția enzimelor pancreatice, floră bacteriană excesivă Majoritatea persoanelor *adulte infectate* sunt purtători *asimptomatici* Simptomatici: copiii mici, persoanele debilitate, imunodeprimaţii Factori favorizanți individuali: deficit in IgA, aclorhidria, disfuncții sfincteriene bilio‐ duodenale, maformații congenitale biliare, etc.

Caractere generale

Protozoare, avand flagelul ca organ de locomotie Inmultire binara, longitudinala Unele specifice omului , unele cu rezervor animal (zoonotic) Unele cosmopolite, unele cu caracter tropical/subtropical Morfologia si ultrastructura flagelului ‐ Exista un *corpuscul bazal de insertie* a flagelului denumit *kinetosom* (contine mitocondria) ‐ Ax central de cromatina = axonema ‐ in jurul axonemei - un manșon de citoplasma si o teaca externa (membrana externa) ‐ flagelul are o organela specifica numita kinetoplast ‐ Uneori, kinetosomul fuzioneaza cu kinetoplastul, unitatea fiind denumita kinetonucleu

G duodenalis transmitere +ciclu biologic?

TRANSMITERE ‐ Digestivă, consum de apă/ alimente contaminate cu chişti, mâini murdare (contaminare fecal‐ orală) ‐ Practici sexuale oro‐anale ‐ Doza minima infectanta= *10 chisturi* (asamblaj A)/ 100 chisturi (asamblaj B) CICLUL BIOLOGIC ‐ Ingestie formă chistică → stomac, în duoden şi porţiunea proximală a intestinului subțire unde dechistează → se eliberează trofozoiţii. ‐ Trofozoiţii se fixează de enterocite, se hranesc, se divid (la 15‐30 minute de la dechistare)→ apoi se închistează în intestinul gros; chisturile se elimina la exterior prin materiile fecale. ‐ Eliminarea chisturilor este discontinuă, existând anumite perioade negative de eliminare care pot dura 10‐21 de zile.

Tryp. brucei transmitere+ ciclu bio+patogenie

TRANSMITERE ‐ vectorială de tip inoculativ (forma infectanta pt om: in saliva insectei vector)‐ Glossina spp: este o musca vivipară, cuprinzand 31 specii de Glossina (musca "tze‐tze"), ambele sexe transmit parazitul inoculativ, la fiecare pranz hematofag. Glossina spp prezinta atractanti olfactivi (substante aromate‐ cetone, fenoli urinari octenoli ) si vizuali (culori intense, miscare). ‐ Exceptional: transfuzii de sange ‐ Doza minima infectantă = 300 trypomastigoti CICLUL BIOLOGIC Vector (GN)-> lasă 300‐400 forme infectante metatrypomastigoţi (saliva) la inocul-> Om (GV):Trypomastigoţi →cale hematogenă şi limfatică-> Formele slender se multiplică EXTRACELULAR-> diferite organe şi strabat bariera hematoencefalica→ SNC (la nivelul plexului coroid) Variatie antigenica Fiecare pic parazitemic antrenează semne clinice -> vector (GN) contaminat cu formele stumpy de la omul infectat ->Preia trypomastigoţi-> epimastigoţi, se multiplică şi în 20 zile ajung în glande salivare metatrypomastigoţi PATOGENIA - datorată: 1.VARIATIEI ANTIGENICE ‐ își schimba periodic glicoproteinele de suprafață, avand >1000 gene pt. codare ‐ confrunta sistemul imun al gazdei cu stimuli antigenici diferiti la interval de 3‐8 zile: scapa de mecanismele de aparare ale organismului, aparand in valuri de parazitemie. ‐ Stimulare Lym B →cresteri semnificative ale nivelului de IgM, si, prin epuizarea anticorpogenezei, imunosupresie secundara (↘capacitatii de anticorpogeneza generala a organismului parazitat) ‐ Aparitia de CIC (complexe immune circulante)→ reaci autoimune (anticorpi antimielina) 2. FACTORILOR SOLUBILI PARAZITARI ‐ Piruvatii excretati de paraziti in sângele gazdei → IL 10↗ → VASCULITĂ șI aparitia unui INFILTRAT CONCENTRIC PER

Leishmania transmitere+ ciclu biologic+ patogenie

TRANSMITERE LEISHMANIOZE 1. Vectorial, inoculativ (Phlebotomus/ sandfly; Lutzomyia; Pshychodopygus) 2. transfuzii sînge 3. inf. laborator 4. secreţii infectante CICLUL BIOLOGIC G.N. (Insecta vector hematofaga) preia de la G.V parazitii sub forma neflagelată (amastigoţi)-> promastigoţi, multiplicare in intestinul insectei-> migrare în piesa bucală → *promastigoti=forme infectante, *ce obstruează esofagul insectei -> regurgitare/inoculare la G.V-> amastigoţi intracelular în sistem monocito macrofagic PATOGENIE SI RASPUNS IMUN CELULAR: 3 SCENARII 1. Echilibrat: IL 12, Y INF și TNF‐α (Th1‐CD4)‐ PARAZIT OMORÂT= VINDECARE 2. Absent: IL4 si IL 10 (Th2‐ CD8) - PARAZIT MULTIPLICAT/RĂSPÂNDIT= BOALĂ SEVERĂ, CRONICĂ SAU DISEMINATĂ 3. Excesiv: CITOKINE IN EXCES (HIPERERGIE)‐ PARAZIT PERSISTENT= BOALĂ NODULARĂ MUCO‐ CUTANATĂ

Tr. vaginalis morfologie

Trofozoit: ‐ Globulos/piriform, 5‐15 μm, f mobil‐ ˮmiscare de titirezˮ ‐ 1 nucleu mare ‐ 1 kinetoplast ‐ 3‐5 flageli liberi ‐ 1 flagel recurent, care formează membrana ondulantă scurtă, întărită de costa ‐ 1 axostil Nu s‐a demonstrat existenţa formelor chistice Condiţii optime pt dezv.trofozoitului - mediu impregnat estrogenic - pH local/vaginal 5,5‐5,8 - temperatură 37 °C - umiditate Nu rezistă în mediul exterior

Tryp cruzi ciclu bio+ transmitere+fizpat

Vector (ploșnița)= GN Preia cu prânzul hematofag forme circulante de la GV multiplicare 2‐3 săpt. în stomacul vectorului‐ epimastigot Metatrypomastigot in fecalele plosnitei depus pe tegumentele sau mucoasele umane, în timpul prânzului hematofag, într‐un lichid pruriginos produs de glandele rectale ale insectei Grataj= inf umană‐pătrunde în celulele SRE amastigot, se multiplică cale hematogenă, trypomastigot 4 ore fibrele musculare striate: amastigot Se multiplică 10 ore: pseudochisturi (periodic, se rup amastigoții ajung în sg trypomastigoți se repetă procesul) TRANSMITERE ‐ vectorială de tip contaminativ (forma infectantă pt om: in dejectele insectei) ‐ transfuzii de sange și transplant de organe ‐ congenital FIZIOPATOLOGIE ‐ NU PREZINTĂ VARIAȚIE ANTIGENICĂ ‐ Mucine parazitare: activează macrofagele, cu hiper‐producție de citokine inflamatorii ‐ Factori enzimatici: ‐ transialidaza‐ conferă paraziților rezistență la citotoxicitatea mediată de anticorpi ‐ racemase‐prolina‐ determină stimulare policlonală B ‐ Apar reacții de autoimunitate multiorganică

Tr vaginalis manif clinice barbati

a) Asimptomatic 70‐90% b) Uretrita acută: arsură pe uretră, disurie, uretrita spumoasa initial, apoi purulentă și fetidă c) Uretrita cronică (parazit localizat în prostată) : ˮpicătura matinalăˮ (secretie uretrala minimala, de dimineata) COMPLICAȚII LA BARBATI ‐ cistite ‐ prostatite ‐ epididimite ‐ Astenospermie=Tulburari de fertilitate ‐ Susceptibilitate crescuta pentru coinfectii cu transmitere sexuala‐ HIV, HSV2, HPV ‐ Cancer de prostata

Flagelate tisulare si sanguine/hemoflagelate

‐ Au reproducere digenica (la 2 gazde): la GN=gazda nevertebrata (insecta, cu dublu rol: in ciclul biologic al parazitului si in transmiterea lui ) si la GV= gazda vertebrata (om/animale) ‐ Tropicali si subtropicali ‐ Majoritatea cu rezervor animal (zoonoze) *‐ Trypanosoma spp. ‐ Leishmania spp.*

Tryp cruzi Americana general

‐ Boala Chagas apartine categoriei OMS de boli neglijate (NTDs‐neglected tropical diseases) ‐ Prevalenta in scadere ‐ 70 milioane oameni la risc, sub 10% diagnosticati, 8000 nou‐nascuti infectati anual, 7 milioane cu sechele somato‐functionale ‐ Extensie extra‐areal geografic nativ: urmare a migratiei sud‐americane, cu peste 100 000 cazuri in Europa‐ OMS, 2018 ‐ DISTRIBUTIE GEOGRAFICA: 350 lat N şi 390 lat S pe continentul american‐ 18 000 000 oameni infectați CICLUL BIOLOGIC PRESUPUNE MULTIPLICAREA PARAZITULUI 2 GAZDE: 1. GAZDA NEVERTEBRATA (GN) = o insecta vector, hematofagă ambele sexe: (Reduviid=ploșnița)‐insecta hematofaga cu 3 genuri (Rodnius, Panstrongylus, Triatoma) si peste 100 specii. Are activitate nocturna, inteapa omul la nivelul fetei (sinonime: kissing bugs, gandaci asasini, barbieri, etc). 2. GAZDA VERTEBRATA (GV): ‐ Omul ‐ Si animalele (Zoonoză): ‐ Focar domestic: pisică, câine, porc ‐ Focar peridomestic: armadillos, oposum, rozătoare ‐ Focar silvatic: carnivore, lilieci, rozătoare, păsări

Tipuri?

‐ CAVITARE ‐ TISULARE SI SANGUINE/HEMOFLAGELATE

Tr vaginalis transmitere

‐ Contact sexual infectant (veneriană)‐95% ‐ Contaminare perinatală - trecerea nou‐născutului prin canalul genital infectat al mame ‐ Indirectă: IATROGENA - instrumente ginecologice contaminate; MECANICA ‐lenjerie intimă, etc (rar).

Clasificare Leishmania

‐ Grup cutanat: L.TROPICA , L.MAJOR, L.AETHOPICA ‐ Grup muco‐cutanat: L.MEXICANA COMPLEX, Leishmania brasiliensis complex ‐ Grup visceral: L. DONOVANI, L. INFANTUM, L. CHAGASI

Leischmanioza cutanata, a lumii vechi- Buton de orient

‐ L. tropica: antroponotică/specific umană→ forma uscată/urbană ‐ L. major: zoonotică (rozătoare din deșert) → forma umedă/rurală ‐ L. aethiopica: zoonotică (rozătoare montane din Africa de Est)→ Forma difuză‐ lupoidă a) LEISHMANIOZA CUTANATĂ ‐ FORMA USCATĂ/ URBANĂ ‐ Incubaţie 2‐6 luni (chiar peste) ‐ Debut: papulă roşie, nedureroasă, 2‐3 cm , unică / multiplă ‐ Faza de stare: 4‐6 săpt, ulceraţie acoperită de crustă cenuşie‐ *Semn Montpellier* (rugozitate mediană a crustei), pe un nodul inflamator; superficială, pruriginoasă, margini indurate, bine definite, nedureroasă ‐ Evoluţie: trenantă (buton de 12‐18 luni), rezistentă la tratament, cicatrizare spontan - la imunocompetent - cu o cicatrice mică inestetică, definitivă ‐ Poate da recidive multiple (mai ales facial) b) LEISHMANIOZA CUTANATĂ ‐ FORMA UMEDĂ/ RURALĂ ‐ Mai frecventă în mediul rural, evoluţie mai rapidă ‐ Incubaţie 1 lună ‐ Papulă → Nodul; înainte de a ulcera apare un infiltrat perilezional important, cu vascularită locală şi necroză →ulcer (s. Montpellier absent) ‐ Leziunea 3‐6 cm , asociază limfangită, adenopatie, piodermizare ‐ Evolutie: cicatrizare spontană rapidă (6 luni), sechele inestetice ‐ Fără recidive c) LEISHMANIOZA CUTANATĂ ‐ FORMA DIFUZĂ‐LUPOIDĂ (PSEUDOLEPROASĂ) ‐ papulă→ nodul verucos, pseudolepros, desfigurant; nu ulcerează ‐ Evoluție cronica (20 ani) ‐ Africa de Est, platou muntos 1500‐2000 m altitudine (rezervor= hyrax) ‐ areal geografic limitat (Etiopia, Somalia, Kenya) PROFILAXIE LEISHMANIOZE CUTANATE ‐ Masuri colective antivector: Phlebotomus spp necesita masuri simple de combatere si preventie, incadrate in strategia de t

Tr. vaginalis general

‐ flagelat cavitar al aparatului uro‐genital, cosmopolit, specific uman!!!! ‐ Metabolismul parazitului este anaerob ‐ Are doar forma vegetativă (trofozoit), fara chist (forma de rezistenta)!!!!! ‐ Inmultire prin diviziune binara ‐ Cauza de boli cu transmitere sexuala (veneriană) Trend actual de crestere a cazurilor de imbolnavire (50%) la grupa de varsta a adolescentilor si in mediul urban (OMS, 2018) BOALA/INFECTIA: TRICHOMONIAZA URO‐GENITALA

G. duod epidemio

‐ poate stabili asocieri patogenice intracitoplasmatice (endosimbionți) cu bacterii sau virusuri, putând astfel să‐și modifice susceptibilitatea față de chimioterapicele antiparazitare. ‐ Cale de transmitere digestiva (vegetale, apa , inclusiv de robinet) ‐ Cosmopolit PROFILAXIE: igiena alimentara, personala si de defecatie, tratarea purtatorilor, ozonarea apei potabile (chistul este rezistent la clorinare/superclorinare