Microeconomie

Elasticitatea cererii in functie de factorii sai determinanti

-arata cum se modifica cererea in functie de fiecare categorie de factori in parte. A. In functie de pret -se calc cu ajutorul coef de elasticitate a cererii in functie de pret utilizand o formula si poate lua urmatoarele valori: >1 ~ cerere elastica in raport cu pretul (o modificare a pretului determina o modificare a cererii in sens invers) =1~ cerere de elasticitate unitara (modificarea in aceeasi proportie a pretului si cantitatii cerute, dar in sens invers) <1~cerere inelastica (o modificare intr-o mai mica proportie a cererii comparativ cu pretul B.In functie de venit

Dobanda

= suma de bani platita pentru accesarea unui imprumut sau banii incasati pentru renuntarea la lichiditati pentru o perioada de timp. -simpla sau compusa

Oferta: concept si functii

=cantitatea din acel bun pe care firmele o pun la dispozitia pietei la un moment dat Functia:

Sisteme economice

Economia naturala si economia de schimb care la randul ei e impartita in economia de piata, economia centralizata si economia de tranzitie. Economia de piata e cel mai performant sistem economic, e specific tarilor dezvoltate. Proprietatea e privata si exista libertate de alegere. Concurenta si productivitate ridicata. Discrepante intre clasele sociale si aparitia unor fenomene negative precum inflatia si somajul. Economia centralizata poarta denumirea de economie de comanda pentru ca statul ia toate deciziile economice. Proprietatea apartine statului si nu exista nici libertate de alegere nici de exprimare. Nu exista dezechilibre majore. Slab productiv, nu exista concurenta. Economia de tranzitie inseamna trecerea de la sistemul centralizat la cel de piata si este specific tarilor est europene. Reforma sistemului juridic institutional. Trecerea treptata a proprietatii din mana statului in cea a sectorului privat. Fenomen de coruptie si vid legislativ.

Rotatia capitalului circulant

In cadrul activitatii de productie capitalul circular foloseste mai multe cicluri si parcurge diverse etape formand un circuit. aprovizionare->productie->desfacere->aprovizionare Cu cat acest ciclu e mai rapid cu atat firma intra mai usor in posesia lichiditatilor iar riscul de blocaj financiar e mai redus. Rotatia se masoara cu ajutorul a doi coeficienti: - coeficientul rotatiei - raport intre cifra de afaceri si Kc; r=CA/Kc, unde r arata cate rotatii complete inregistreaza capitalul circulant intr-un are in cadrul firmei - durata in zile a unei rotatii (dz) = 1/r * 365 si arata cate zile dureaza in medie o rotatie

Risc si incertitudine in economie

Incertitudinea e o stare de nesiguranta totala cu privire la rezultatele viitoare, iar riscul reprezinta un eveniment care se poate produce si care apare cu o anumita probabilitate. Exemple: -micro: informatice, tehnice, tehnologice, operationale, reputationale, financiare (piata, dobanda, curs, finantare) -macro: juridice, politici economice, crize economice si financiare

Cererea: concept si functii

Mulţimea corespondenţelor dintre diferitele preţuri ale unui bun şi cantităţile cerute de consumatori la preţurile respective, in condiţiile in care ceilalţi factori sunt constanţi se numeşte cerere sau funcţia cererii. Această funcţie reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente utilizate de economişti. Preţul produsului reprezintă, la randul lui, cel mai important factor de influenţă a cantităţii pe care consumatorii sunt dispuşi şi capabili să şi-o procure. După cum am arătat anterior, cantitatea cerută variază invers proporţional cu preţul. Subliniem faptul că nu trebuie confundate noţiunile „cantitate cerută" şi „cerere". Cantitatea cerută reprezintă o anumită valoare, corespunzătoare unui anumit preţ. Cererea descrie totalitatea relaţiilor dintre cantităţile cerute şi preţurile pieţei.

Definitia si formele productivitatii

Productivitatea factorilor arata eficienta combinarii acestora sau modul in care ei participa la obtinerea productiei, se poate calcula in marimi fizice, valoric sau pe unitatea de timp. Forme: Productivitatea poate fi estimata la nivel a)global - se confunda cu randamentul/productivitatea b)individual:pt fiecare factor de productie in parte si in acest caz distingem intre productivitatea medie a unui factor ce arata raportul dintre volumul productiei si numarul unitatilor din acel factor utilizat si productivitatea la nivel marginal caz in care vorbim despre contributia ultimei unitati din factorul respectiv la modificarea volumului periodic al productiei

Relatia cost-profit

Reducerea costurilor nu este suficienta pentru ca o firma sa fie profitabila. Pentru a atinge pragul de profitabilitate este necesar ca firma sa atinga un volum al vanzarilor ce acopera marimea costurilor fixe care sunt ridicate inca de la debutul activitatii.

Definitia si formele salariilor

=forma de venit ce recompenseaza factorii de productie munca sau suma de bani ce revine angajatilor pentru munca depusa. Forme: -Influenta preturilor: nominal reprezinta suma de bani exprimata in preturile curente ale perioadei (se poate confunda cu salariul net), real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu ajutorul salariului nominal aratand puterea de cumparare a acestuia prim eliminarea influentei preturilor -Aplicare impozite: salariul brut determina prin insumarea salariului de incadrare la care se adauga sporuri sau prime cu caracter temporar sau permanent, salariul net care se calculeaza pe baza salariului brut dupa plata contributiilor si a impozitelor si reprezinta suma de bani incasata efectiv de angajat -Alte forme ale salariilor: colectiv care e reprezentat de beneficiul ce revine angajatilor in urma incheierii unui contract colectiv de munca, minim garantat ce reprezinta suma minima de bani impusa de stat pentru asigurarea unor conditii de viata decente, social ce reprezinta un ajutor de stat platit sub diverse forme pentru anumite categorii aflate in dificultate

Legea cererii si exceptiile sale

=legatura dintre cerere si pret, mai precis, arata cum o crestere a pretului determina scaderea cantitatii si invers. In cazul efectului Giffer atunci cand se inregistreaza o crestere a preturilor tuturor bunurilor din piata familiile nevoiase nu-si mai permit achizitionarea cosului zilnic de produse si renunta la bunurile de larg consum. Micile economii rezultate sunt reorientate in intregime catre bunurile de baza pentru satisfacerea orgoliului ranit crescand astfel cererea pentru e;e chiar daca pretul lor a crescut. In cazul efectului Veblen exista o categorie d eoameni care isi doresc cu atat mai mult un produs cu cat pretul acestuia devine mai mare in scopul diferentierii fata de ceilalti consumatori care nu isi mai permit produsul.

Pragul de rentabilitate cu exemple

=punctul dincolo de care firma incepe sa obtina profit si careia ii corespunde un anumit volum al productiei. Depasirea acestui prag nu inseamna neaparat ca intreaga productie suplimentara este echivalenta cu profitul firmei. Pragul arata doar momentul dincolo de care firma inregistreaza profit.

Tipologia costurilor

A. costuri globale - aferente intregii productii si servesc cadrului profitului total si a pragului de rentabilitate a) costuri fixe totale (CF) - incluzand acele elemente care nu se modifica in functie de volumul productiei pe termen scurt (cheltuieli amortizare, chirie, dobanda, administrative, salarii indirecte) b) costuri variabile - elem de cost direct influentate de volumul de munca crescand odata cu acestea, sunt incluse aici cheltuielile cu materii prime si materiale, combustibil si energie, dar si salarii directe c)costuri totale B.Costurile medii - costuri pe fiecare unitate de produs si servesc atat la determinarea marjei profitului cat si la optimizarea activitatii a)CFM - CF/Q scad proportional cu cresterea volumului b)cost variabil mediu CVM = CV/Q c)CTM C.Cost marginal - arata modificarea ansamblului costurilor totale in functie de modificarea productiei. Mai este cunoscut ca fiind costul ultimei unitati produse dintr-un bun. Serveste la identificarea profitului maxim pe care il poate obtine firma prin comparatie cu pretul de vanzare. Cresterea productiei poate avea loc pana in momentul in care costul marginal egaleaza pretul de vanzare. Mai serveste la identificarea rentabilitatii maxime a firmei.

Factori de influenta ai productivitatii muncii, respectiv ai productivitatii capitalului

A. munca: -economici:pachet salarial, experienta si formare a angajatilor, strategie de productie a firmei -sociali:conditii de munca, relatii cu colegii -psihologici:stres, motivatie -tehnici:tehnologia de productie, calitatea echipamentelor -de mediu:clima, temperatura B.capital -economici:strategie, ergonomie -tehnici:tehnologie, calitatea echipamentului -de mediu:temperatura, clima

Structura capitalului

Bilant simplificat: Activ -active imobilizate necorporale si corporale -active circulante: stocuri, creante si disponibilitati banesti -cheltuieli in avans Pasiv -capital propriu: capital social, rezerve, provizioane, rezultatul exercitiului -datorii: termen scurt scurt, termen mediu, termen lung -venituri in avans Capital fix: uzura uz[%]=A/Kfi * 100 utilitate ut[%]=Kfr/Kfi * 100

Regimuri de amortizare a capitalului fix

Bunurile de capital fix se uzeaza dpdv fizic sau moral. Amortizarea reprezinta exprimarea valorica a uzurii si poate fi facuta astfel: a)regim liniar - forma obisnuita de amortizare in care in fiecare perioada din durata normala de utilizare stabilita prin lege este amortizata aceeasi parte din mijlocul fix adica sumele cu titlul de amortizare sunt egale in aceeasi perioada. Pentru a fi supus amortizarii un bun de capital trebuie sa fie mijloc fix adica sa aiba o durata de minim 2 ani si o valoare d eminim 2500 lei. Amortizarea anuala Aa = Kfi/T b)regim accelerat - se foloseste pentru bunurile cu uzura morala ridicata cu aprobarea Ministrului de Finante si presupune amortizarea in primul an a jumatate din valoarea mijlocului fix, iar pentru perioada ramasa se trece la amortizarea liniara c)regimul degresiv - se porneste de la calculul unei noi cote de amortizare inmultind cota obtinuta in regim liniar cu unul din urmatorii coeficienti 1.5(2<T<5), 2 (5<T<10),2.5(T>10) Aceasta noua cota se aplica la valoarea ramasa de amortizat dupa fiecare perioada astfel incat marimea amortizarii descreste treptat. Im momentul in care ea devine mai mica decat amortizarea in regim liniar pentru restul sumei si restul perioadei se trece la amortizarea liniara.

Societati comerciale

a) Societati de persoane - repr o forma de asociere simpla, uneori temporara in care partenerii pot pune in comun sau nu patrimoniul pe car eil utilizeaza. Capitalul subscris este impartit in parti sociale, iar raspunderea asociatiilor este de regula nelimitata in raport cu contributia adusa. Aceste societati pot fi constituite sub forma -societatilor in nume colectiv SNC -societati cu scop lucrativ SSL -societati in comandita simpla SCL (comanditarii nu participa la luarea deciziilor si au raspundere limitata, iar comanditatii sunt cei care angajeaza firma, dar raspund nelimitat) b)societati de capital - reprezinta forme complexe de asociere unde raspunderea este limitata, iar capitalul e impartit in actiuni -societatile in comandita pe actiune SCA difera fata de SCS prin impartirea capitalului in actiuni -societatile pe actiuni - implica existenta a minim 5 actionari, iar capitalul minim necesar e echiv in lei a 25000 euro. Conduse de regula de o echipa de manageri angajati pe baza unui contract de management, iar deciziile curente sunt luate de catre un consiliu de administratie. Deciziile strategice sunt luate de adunarea generala a actionarilor AGA. Actiunile sunt emise la un anumit pret numit valoare nominala si pot fi sau nu listate la bursa. c) societati mixte - raspundere limitata si capital impartit in parti sociale -societate cu raspundere limitata: minim 200 lei SRL -SRLD debutant

Factori de influenta ai marimii salariilor

a) ce tin de angajat: experienta, formare, putere de negociere, randament, etc b)ce tin de firma: rezultate, industria in care activeaza strategia de salarizare c)ce tin de economia nationala: politica fiscala, salariul minim pe economie, aparitia unor crize economice si financiare.

Forme de salarizare

a) in regie: presupun un tarif salarial pe ora si e o forma de salarizare ce nu sustine cresterea productivitatii b)in acord: reprezinta o renumerare direct proportional cu volumul muncii depuse sau in functie de calitatea acesteia stimuland performanta c) mixta

Functia productiei

arata legatura intre volumul de productie si factorii sai determinanti si are o forma generala descrisa astfel Q=f(a,b,c,...)

Factorii de productie

resursele economice atrase si utilizate in activitatea de productie a firmelor; ansamblul acestor elemente utilizate poate fi grupat in diverse categorii dupa cum urmeaza: a) natura - suprafata agricola, ansamblul resurselor solului si ale subsolului, spatiul desfasurarii activitatii b)munca - activitatea umana constienta ce contribuie alaturi de ceilalti factori la volumul productiei punandu-i in valoare. La fel ca natura e un factor primar iar in prezent accentul cade pe latura calitativa a muncii. c)capitalul - factor derivat pe baza celorlalti doi avand diverse intelesuri precum unelte de lucru, echipamente si spatii de productie, dar si sume de bani necesare desfasurarii activitatii. Capitalul e reprezentat de acele bunuri ce contribuie la producerea altor bunuri si servicii fiind asociat cu investitiile d)neofactorii - elementele ce nu se regasesc in categoriile precedente : tehnologiile de productie (brevete,licente, fluxuri si diagrame care arata care sunt pasii ce trebuie urmati in productie si cum poate fi optimizata), informatia(mediul intern si extern al firmei),spiritul intreprinzatorului(capacitate de adaptare, asumare a riscurilor,sesizarea oportunitatilor in piata)

Obligatiuni

titluri de creanta. In urma achizitionarii lor detinatorul primeste un venit fix periodic numit dobanda sau cupon, iar la scadenta recupereaza de la emitent suma imprumutata cedand titlul respectiv.

Actiuni

titluri de valoare care dau proprietarului lor dreptul de detinere a unei parti din capitalul firmei si de a beneficia de pe urma rezultatului obtinut.